clinchet definitie

10 definiții pentru clinchet

clinchét sn [At: ALECSANDRI, P. III, 10 / V: ~cắt, ~ngắt / Pl: ~e / E: clinc + -et] 1 Sunet produs de clopoței sau de zurgălăi Si: clincăială (1). 2 Zgomot produs de ciocnirea unor obiecte de metal (sau de sticlă) Si: clincăială (2).
CLÍNCHET, clinchete, s. n. Sunet produs de clopoței sau de zurgălăi. ♦ Zgomot produs de vibrarea sau de ciocnirea unor obiecte de metal sau de sticlă. – Clinc + suf. -et.
CLÍNCHET, clinchete, s. n. Sunet produs de clopoței sau de zurgălăi. ♦ Zgomot produs de vibrarea sau de ciocnirea unor obiecte de metal sau de sticlă. – Clinc + suf. -et.
CLÍNCHET, clinchete, s. n. Zgomotul produs de clopoței sau de zurgălăi. Rîsul Frusinicăi se auzi apoi un timp, clar și cristalin, ca un clinchet de zurgălăi în necontenită rostogolire. MIHALE, O. 169. Un clinchet lung de clopoței îi zuruia în urechi. VLAHUȚĂ, O. A. III. 158. Iată-o sanie ușoară care trece peste văi... în văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi. ALECSANDRI, P. A. 112. Fig. În stradă, urcă-n stoluri aurii Un cîntec drag, un clinchet de copii. FRUNZĂ, în POEZ. N. 231. 2. Zgomot produs prin vibrarea sau lovirea unui obiect de metal sau de sticlă. S-auzeau numai clinchetele bidoanelor, gamelelor și lopeților. CAMILAR, N. I 46. I-am auzit... mișcările piciorului de lemn cu clinchetul cataramelor. SAHIA, N. 60.
clínchet s. n., pl. clínchete
clínchet s. n., pl. clínchete
clínchet (clínchete), s. n. – Sunet produs de clopoței. Creație expresivă, cf. germ. klingen, fr. cliqueter. – Der. clincheta, vb. (a suna), formație modernă, care nu apare încă în dicționare (cf. Arghezi: în vocea lui clinchetă zale; clinchenit, s. n. (zornăit), formație de asemenea modernă, datorată unei confuzii cu zăngănit (cf. Cezar Petrescu: un clinchenit de lanț).
CLÍNCHET ~e n. Sunet caracteristic produs de zurgălăi sau de ciocnirea unor obiecte de sticlă. /Din clinc + suf. ~et
clinchet n. sunet de clopot sau de arme: în văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi AL. [V. clăncăit].
*clínchet n., pl. e (cuv. fabricat de Al. după fr. cliquetis). Barb. Zornăit, zornăĭală: clinchete de zurgălăĭ.

clinchet dex

Intrare: clinchet
clinchet substantiv neutru