clămpănitură definitie

8 definiții pentru clămpănitură

clămpănitúră sf [At: PAS. Z. III, 203 / Pl: ~ri / E: clămpăni + ~(t)ură] 1-3 Clămpăneală (1-3).
CLĂMPĂNITÚRĂ, clămpănituri, s. f. Clămpănit. – Clămpăni + suf. -tură.
CLĂMPĂNITÚRĂ, clămpănituri, s. f. Clămpănit. – Clămpăni + suf. -tură.
CLĂMPĂNITÚRĂ, clămpănituri, s. f. Clămpăneală, clămpănit. Abia se mai aud focurile de armă ori clămpăniturile unei mitraliere. PAS, Z. III 203.
clămpănitúră s. f., g.-d. art. clămpănitúrii; pl. clămpănitúri
clămpănitúră s. f., g.-d. art. clămpănitúrii; pl. clămpănitúri
CLĂMPĂNITÚRĂ s. v. clămpăneală.
CLĂMPĂNITU s. clămpăneală, clămpănit. (O serie de ~.)

clămpănitură dex

Intrare: clămpănitură
clămpănitură substantiv feminin