Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 570902:

citéț s. (vsl. čitĭcĭ, cititor). Vechĭ. Cititor în biserică, anagnost. Azĭ. Adj., f. -eață. Legibil, ușor de citit: litere citețe.

Citeț dex online | sinonim

Citeț definitie