cirocumulus definitie

9 definiții pentru cirocumulus

cirocúmulus sm [At: DEX2 / E: fr cirro-cumulus] Tip de nori în forma unui strat alb, situați între 6000 și 7500 de metri altitudine.
CIROCÚMULUS s. m. Tip de nori în forma unui strat alb, situați între 6000 și 7500 de metri altitudine. – Din fr. cirro-cumulus.
CIROCÚMULUS s. m. Tip de nori în forma unui strat alb, situați între 6000 și 7500 de metri altitudine. – Din fr. cirro-cumulus.
cirocúmulus s. m.
cirocúmulus s. m.
CIROCÚMULUS s.n. (Met.) Tip de nori de mare altitudine, formați din grupe albe separate. [< fr. cirro-cumulus].
CIROCÚMULUS s. m. formație de nori de mare altitudine, formați din cristale de gheață și dispuși în sfere mici, albe. (< fr. cirrocumulus)
CIROCÚMULUS m. Nori situați la mare altitudine, care par ca o pătură albă, adesea ondulatorie, formați din cristale mici de gheață. /<fr. cirrocumulus
CIRROCÚMULUS (< fr. {i}; {s} lat. cirrus „șuviță” + cumulus „grămadă”) subst. Tip de nori situați între 6.000 și 7.500 m alt., constituind bancuri, straturi sau pături subțiri albicioase formate din mici cristale de gheață. Nu au umbre proprii.

cirocumulus dex

Intrare: cirocumulus
cirocumulus substantiv masculin