cireadă definitie

13 definiții pentru cireadă

cireádă1 sf [At: HERODOT (1645) / V: ce~, ~ra~, gi~ / Pl: ~ezi / E: vsl чpeдa] 1 Grup numeros de animale cornute mari Si: ciurdă. 2 (Fig) Grămadă de oameni.
cireádă2 sf [At: ARH. FOLK. II / V: și~ / E: nct] (Reg) 1 Loc în care se adună flăcăii și fetele în zi de duminică. 2 Adunare a fetelor și a flăcăilor în zi de duminică.
CIREÁDĂ, cirezi, s. f. Grup numeros de animale cornute mari; ciurdă. – Din sl. črĕda.
CIREÁDĂ, cirezi, s. f. Grup numeros de animale cornute mari; ciurdă. – Din sl. črĕda.
CIREÁDĂ, cirezi, s. f. Grup mare de vite cornute. turmă, ciurdă, cîrd. În amurguri purpurii, cirezile mari se înturnau de la imaș, treceau printr-o pulbere de aur și sunetele de tălăngi adiau limpezi și dulci prin liniștea cuprinsului. SADOVEANU, O. I 268. Avea vreo cinci-șase boi în toată cireada, pe care îi ducea la pășunea cea mai bună. AGÎRBICEANU, S. P. 14. Ar fi nimerit desigur și cîte un graure din cei cari zboară printre vitele din cireadă. ODOBESCU, S. III 23. [Un bou] dobîndi-n cireadă un post însemnat. ALEXANDRESCU, P. 64.
cireádă (ciurdă) s. f., g.-d. art. cirézii; pl. cirézi
cireádă s. f., g.-d. art. cirézii; pl. cirézi
CIREÁDĂ s. turmă, (rar) cârd, (pop.) ciurdă, (înv. și reg.) tamazlâc, (prin Mold., Bucov., Maram. și Ban.) botei, (Olt. și Transilv.) ciopor, (Mold.) tabun. (O ~ de vite.)
cireádă (cirézi), s. f. – Grup de animale cornute mari. Sl. črĕda (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Lexicon, 1124; Cihac, II, 56; Conev 57); cf. bg. črŭdŭ, cr. črid, sb., slov., ceh. čreda, pol. czereda, rus. čereda, mag. csorda. De la această ultimă formă provine dubletul ciurdă, s. f. (grup de animale cornute mari; mulțime). Cf. cîrd. – Der. ciurdar, s. m. (văcar); cirezar, s. m. (negustor care se ocupă cu cumpărarea și vînzarea vitelor); cirezar, adj. (care aparține unei cirezi).
CIREÁDĂ ~ézi f. 1) (mai ales de vite cornute) Grup de animale de același fel care umblă împreună; turmă; cârd. O ~ de vaci. 2) peior. Mulțime neorganizată de persoane; gloată. [G.-D. cirezii; Sil. -rea-dă] /<sl. țrĕda
cireadă f. turmă de vite mari (mai numeroase decât cârdul). [Slav. ČRĬEDA].
cireádă f., pl. cirezĭ (vsl. črĭeda, turmă, d. got. hairda, germ. herde; rut. čeredá, pol. czereda, bg. čĕrda, sîrb. čreda; ung. csorda. V. cîrd, cĭurdă, hurtă). Turmă de vite cornute marĭ (boĭ, vacĭ, bivolĭ).
CIREA s. turmă, (rar) cîrd, (pop.) ciurdă, (înv. si reg.) tamazlîc, (prin Mold., Bucov., Maram. și Ban.) botei, (Olt. și Transilv.) ciopor, (Mold.) tabun. (O ~ de vite.)

cireadă dex

Intrare: cireadă
cireadă substantiv feminin