circumterestru definitie

11 definiții pentru circumterestru

circumteréstru, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~eștri / E: fr circumterrestre] 1 a Care înconjoară Pământul. 2-3 a, av (Care se află) în jurul Pământului.
CIRCUMTERÉSTRU, -Ă, circumtereștri, -stre, adj. Care se află în jurul Pământului, care înconjoară Pământul. – Din fr. circumterrestre.
CIRCUMTERÉSTRU, -Ă, circumtereștri, -stre, adj. Care se află în jurul Pământului, care înconjură Pământul. – Din fr. circumterrestre.
circumteréstru adj. m., pl. circumteréștri; f. circumteréstră, pl. circumteréstre
circumteréstru adj. → terestru
CIRCUMTERÉSTRU adj. v. periterestru.
CIRCUMTERÉSTRU, -Ă adj. Care se află, se petrece în jurul globului terestru; periterestru. [Cf. fr. circumterrestre, it. circumterrestre].
CIRCUMTERÉSTRU, -Ă adj. care înconjură globul terestru; periterestru. (< fr. circumterrestre)
CIRCUMTERÉSTRU ~stră (~ștri, ~stre) 1) Care cuprinde Pământul de jur împrejur. Orbită ~stră. 2) Care se efectuează în jurul Pământului. Zbor ~. /<fr. circumterrestre
CIRCUMTERESTRU adj. periterestru. (Un satelit ~.)
circumteréstru, -ă adj. (astr.) Care înconjoară Pământul ◊ „La 11 august 1962, ora 11,30 (ora Moscovei) în U.R.S.S. a fost plasată pe o orbită circumterestră nava cosmică satelit «Vostok 3».” Sc. 12 VIII 62 p. 1. ◊ „Naveta spațială americană destinată misiunilor orbitale circumterestre a efectuat zilele trecute ultimul din cele patru zboruri de probă de lungă durată.” Sc. 23 XI 77 p. 6; v. și circumlunar, geosincron (din fr. circumterrestre, it. circumterrestre; DMN 1967; FC II 63, 271; DEX, DN3)

circumterestru dex

Intrare: circumterestru
circumterestru adjectiv