ciorovăială definitie

11 definiții pentru ciorovăială

ciorovăiálă sf [At: SANDU-ALDEA, D. N. 207 / V: ~voi~, ~oboi~, ~rbeálă, ciuruvui~ / Pl: ~iéli / E: ciorovăi + -eală] (Fam) 1 Ceartă ușoară (pentru nimicuri) Si: ciondăneală, ciorovăire. 2 Adresare de cuvinte urâte. 3 Șoptire.
CIOROVĂIÁLĂ, ciorovăieli, s. f. (Fam.) Ceartă ușoară (pentru nimicuri); ciorovăire, ciondăneală. [Pr.: -vă-ia-] – Ciorovăi + suf. -eală.
CIOROVĂIÁLĂ, ciorovăieli, s. f. (Fam.) Ceartă ușoară (pentru nimicuri); ciorovăire, ciondăneală. [Pr.: -vă-ia-] – Ciorovăi + suf. -eală.
CIOROVĂIÁLĂ, ciorovăieli, s. f. Ceartă gălăgioasă (mai ales pentru lucruri mici); gîlceavă, ciondăneală. După vorbe de ciorovăială se lăsau, adormiți. CAMILAR, N. II 90. Dar știți?... Fără multă ciorovăială. SANDU-ALDEA, D. N. 207.
ciorovăiálă (fam.) s. f., g.-d. art. ciorovăiélii; pl. ciorovăiéli
ciorovăiálă s. f. (sil. -vă-ia-), g.-d. art. ciorovăiélii; pl. ciorovăiéli
CIOROVĂIÁLĂ s. ciondăneală, (rar) ciorovăire, (reg.) cioandă, (fam.) cârâială. (Ce e ~ asta între voi?)
ciorovăeală f. ceartă pentru nimicuri.
cĭorovăĭálă și -voĭálă f., pl. ĭelĭ. Fam. Acțiunea de a te cĭorovoi.
CIOROVĂIA s. ciondăneală, (rar) ciorovăire, (reg.) cioandă. (fam.) cîrîială. (Ce e ~ asta?)
ciorovăială, ciorovăieli s. f. v. ciondăneală

ciorovăială dex

Intrare: ciorovăială
ciorovăială substantiv feminin
  • silabisire: -vă-ia-