Dicționare ale limbii române

2 intrări

16 definiții pentru ciorap

cioráp sm [At: CANTEMIR, HR. 205/30 / V: cer~, ~rác2, ~rép, cirép, gi~ / Pl: ~i / E: tc čorab] 1 Obiect de îmbrăcăminte care acoperă piciorul, confecționat din fire din bumbac, de lână, de mătase sau din fire sintetice Si: (înv) cioc, colțun, ștrimf, (Buc; lpl) cioareci. 2 (Ban) Obială (neagră). 3 (Îc) ~-chilot (sau ~-pantalon) Dres. 4 (Îs) Cal cu ~i Cal cu pete albe pe fluierul piciorului. 5 (Pfm; îe) A strânge bani la ~ A economisi. 6 Tub izolant cu care se îmbracă, la capete, bobinele electrice.
CIORÁP, ciorapi, s. m. 1. Obiect de îmbrăcăminte care acoperă piciorul, confecționat din fire de bumbac, de lână, de mătase sau din fire sintetice. ◊ Compus: ciorap-chilot sau ciorap-pantalon = ciorap lung, continuat cu chilot; dres3 (1). ◊ Expr. A strânge bani la ciorap = a aduna bani, a face economii. 2. Tub izolant cu care se îmbracă capetele bobinelor electrice. – Din tc. çorab.
CIORÁP, ciorapi, s. m. 1. Obiect de îmbrăcăminte care acoperă piciorul, confecționat din fire de bumbac, de lână, de mătase sau din fire sintetice. ◊ Compus: ciorap-chilot sau ciorap-pantalon = ciorap lung, continuat cu chilot; dres3 (1). ◊ Expr. A strânge bani la ciorap = a aduna bani, a face economii. 2. Tub izolant cu care se îmbracă capetele bobinelor electrice. – Din tc. çorab.
CIORÁP, ciorapi, s. m. 1. Obiect de îmbrăcăminte împletit de mînă sau făcut în fabrică, din fire de bumbac, de lînă sau de mătase, care acoperă piciorul de la vîrful degetelor pînă la pulpă sau pînă mai sus de genunchi. Fusese o dată surprins acasă... cîrpindu-și singur ciorapii rupți. BART, E. 171. Cînd stăpîna casei făcea la ciorap, pisoiid se juca cu ghemul. ISPIRESCU, L. 285. Femeile... cînd se duc la tîrg, pun ciorapi albi de bumbac. I. IONESCU, M. 205. 2. Tub izolant cu care se îmbracă capetele bobinelor unei mașini electrice.
cioráp s. m., pl. ciorápi
cioráp s. m., pl. ciorápi
CIORÁP s. 1. (Transilv.) cioc, (Mold.) colțun, (Transilv., Ban. și Maram.) ștrimf. (Poartă ~i groși.) 2. ciorapi-pantalon = dres.
cioráp (ciorápi), s. m.1. Obiect de îmbrăcăminte care acoperă piciorul. – 2. Șosetă. – 3. (Arg.) Mănușă. Tc. çorab (Cihac, II, 566; Roesler 608; Șeineanu, II, 132; Meyer 450; Lokotsch 439; Ronzevalle 78); cf. ngr. τσουράπι, alb. tšorape, bg. čorap. – Der. ciorăpar, s. m. (fabricant de ciorapi); ciorăpărie, s. f. (fabrică sau magazin de ciorapi; cantitate mare de ciorapi).
CIORÁP ~i m. mai ales la pl. Obiect de îmbrăcăminte tricotat care se îmbracă pe picior. ~i pentru bărbați. ~i de mătase. ~i de damă.~i medicinali ciorapi elastici folosiți pentru combaterea varicelor. [Sil. cio-rap] /<turc. çorap
ciorap m. încălțăminte de lâna, bumbac sau mătase, ce acoperă piciorul și gamba. [Turc. ČORAB].
cĭoráp m. (turc. čorab; ngr. tsurápi, bg. čorap). Vest. Colțun, îmbrăcămintea labeĭ picĭoruluĭ pînă la pulpă orĭ pînă la genuchĭ făcută din fire de ață împletită. A strînge la cĭorap, a strînge banĭ într’un cĭorap. – Înainte de întrebuințarea cĭorapuluĭ împletit, care datează din seculul 16, lumea se folosea de obĭală. La 1589, reverendu See din Cambridge inventă mașina de împletit cĭorapĭ.
CIORAP s. (Transilv.) cioc, (Mold.) colțun, (Transilv., Ban. și Maram.) ștrimf. (Poartă ~ groși.)
cioráp-chilót s. m. Ciorap-pantalon ◊ „Faci reclamă pentru vreun circ sau pentru vreo fabrică de ciorapi-chilot?” Săpt. 12 IX 75 p. 12 (din ciorap + chilot)
a pune bani la ciorap expr. a economisi bani, a pune bani deoparte.
a strânge bani la ciorap expr. a face economii.
ciorap, ciorapi s. m. (intl.) mănușă.

Ciorap dex online | sinonim

Ciorap definitie

Intrare: ciorap
ciorap substantiv masculin
Intrare: ciorap-chilot
ciorap-chilot substantiv masculin