ciomăgar definitie

9 definiții pentru ciomăgar

ciomăgár sm [At: DA / Pl: ~i / E: ciomag + -ar] (Pfm) 1 Copil bătăuș. 2 Copil certăreț.
CIOMĂGÁR, ciomăgari, s. m. (Fam.) Ciomăgaș. – Ciomag + suf. -ar.
CIOMĂGÁR, ciomăgari, s. m. (Fam.) Ciomăgaș. – Ciomag + suf. -ar.
CIOMĂGÁR, ciomăgari, s. m. Ciomăgaș.
ciomăgár s. m., pl. ciomăgári
ciomăgár s. m., pl. ciomăgári
CIOMĂGÁR s. v. bătăuș.
CIOMĂGÁR ~i m. pop. Persoană înclinată spre bătaie (cu ciomagul). /ciomag + suf. ~ar
CIOMĂGAR s. bătăuș, ciomăgaș, (reg.) bătaci, (înv.) dalcauc, (arg.) mardeiaș. (Un ~ ordinar.)

ciomăgar dex

Intrare: ciomăgar
ciomăgar substantiv masculin