ciolănos definitie

11 definiții pentru ciolănos

ciolănos, ~oa a [At: JIPESCU, O. / Pl: ~oși, ~oase / E: ciolan + -os] Care are oase mari Si: osos.
CIOLĂNÓS, -OÁSĂ, ciolănoși, -oase, adj. (Fam.) Cu oase mari, ieșite în relief; osos. – Ciolan + suf. -os.
CIOLĂNÓS, -OÁSĂ, ciolănoși, -oase, adj. (Fam.) Cu oase mari, ieșite în relief; osos. – Ciolan + suf. -os.
CIOLĂNÓS, -OÁSĂ, ciolănoși, -oase, adj. Cu oase mari, ieșite în relief; osos. își vîrî piciorul pe sub pieptul ciolănos al lui Lazăr Lungii și-l răsturnă cu fața în sus. MIHALE, O. 508. Cu mîni negre și ciolănoase își smulse din cap căciula ș-o scutură de apă. SADOVEANU, B. 139. Boi mari de Fălciu, învăliți bine și ciolănoși, umpleau ograda. HOGAȘ, DR. 284. Avea și el o păreche de boi... amîndoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și grași. CREANGĂ, P. 38.
ciolănós adj. m., pl. ciolănóși; f. ciolănoásă, pl. ciolănoáse
ciolănós adj. m., pl. ciolănóși; f. sg. ciolănoásă, pl. ciolănoáse
CIOLĂNÓS adj. osos, (reg.) ciontos. (Un om ~.)
CIOLĂNÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre persoane sau despre corpul lor) Care are ciolane mari; cu articulații proeminente; osos. Mână ~oasă. /ciolan + suf. ~os
ciolănos a. Mold. osos: boi ciolănoși și grași CR.
cĭolănós, -oásă adj. Est. Osos, cu oase marĭ.
CIOLĂNOS adj. osos, (reg.) ciontos. (Un om ~.)

ciolănos dex

Intrare: ciolănos
ciolănos adjectiv