Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 907855:

CIUBOTĂRÍE, (2) ciubotarii, s. f. 1. Meseria ciubotarului. Aș face ciubote dacă aș ști ciubotăria. ALECSANDRI, T. 1249. 2. Atelierul ciubotarului. (Atestat în forma ciobotărie) Se oprise în fața unei ciobotării, privind lung firma. CAMILAR, N. II 319. – Variantă: ciobotăríe s. f.

Ciobotărie dex online | sinonim

Ciobotărie definitie