cincărel definitie

7 definiții pentru cincărel

cincărél sm, a [At: ODOBESCU, S. I, 161 / Pl: ~ei / E: cincar + -el] (Reg; șhp) 1-4 Cincar (1-2) (drag).
CINCĂRÉL, cincărei, s. m., adj. (Reg.) Diminutiv al lui cincar. – Cincar + suf. -el.
CINCĂRÉL, cincărei, s. m., adj. (Reg.) Diminutiv al lui cincar. – Cincar + suf. -el.
CINCĂRÉL, cincărei, s. m. Nume care se dă unui cal de cinci ani. Erau tot călușei rotunzi de Dobrogea și bahmeți zbîrliți de Bugeac, aleși tot pătrărei și cincărei. ODOBESCU, S. I 161. Cînd la grajdi, el ce zărea? Un bahmet ce tot sărea, Un căluț, cam pătrărei, leșea-n vară cincărei. ALECSANDRI, P. P. 79.
cincărél (reg.) adj. m., s. m., pl. cincăréi
cincărél s. m., adj. m., pl. cincăréi
cincár, -ă adj. (d. cincĭ). De cincĭ anĭ (vorbind de vite). – Și cincărel, -ea saŭ -ică, pl. eĭ, ele.

cincărel dex

Intrare: cincărel
cincărel substantiv masculin adjectiv