cimișir definitie

13 definiții pentru cimișir

cimișír sm vz cimșir
CIMIȘÍR, cimișiri, s. m. Arbust decorativ cu frunze ovale și persistente, cu flori galbene-verzui (Buxus sempervirens). – Din tc. çimșir.
CIMIȘÍR, cimișiri, s. m. Arbust decorativ cu frunze ovale și persistente, cu flori galbene-verzui (Buxus sempervirens). – Din tc. çimșir.
CIMIȘÍR, cimișiri, s. m. Arbust decorativ cu frunze ovale, totdeauna verzi, cu flori galbene-verzui, din al cărui lemn se fac diferite obiecte (Buxus sempervirens). Aceste obiecte nu se executau mai niciodată în piatră, ci, mai adesea, în metale de preț, în os... ori în deosebite lemne, precum stejar, nuc, castan, tisă, cimișir, chiparos. ODOBESCU, S.I 452.
cimișír s. m., pl. cimișíri
cimișír s. m., pl. cimișíri
CIMIȘÍR s. (BOT.; Buxus sempervirens) (reg.) bănuț, bănuței (pl.), merișor, pospang.
CIMIȘÍR ~i m. Arbore sau arbust ornamental, cu frunze ovale, veșnic verzi și cu flori galbene-verzui. /<turc. çimișir
cimișir m. arbust totdeauna verde, cu flori, galbene-verzui, ce se cultivă foarte mult ca plantă decorativă: lemnul de cimișir (numit și merișor turcesc) e cel mai bun pentru sculptură (Buxus sempervirens). [Turc. ČIMȘIR].
cimișír, V. cimșir.
cimșír și cimișír m. (turc. čimšir și simčir, d. pers. semšir; ngr. tsimisiri, bg. čimšir). Merișor. – Vechĭ și simcir.
CIMIȘIR s. (BOT.; Buxus sempervirens) (reg.) bănuț, bănuței (pl.), merișor, pospang.
BUXUS L. BUXUS, CIMIȘIR, MERIȘOR, fam. Buxaceae. Gen originar din Asia, America, Europa, cca 30 specii, arbust (pînă la 5 m înălțime), cu port tufos. Frunze (cca 3 cm lungime) persistente, alterne sau opuse, coriacee, ovate sau eliptice, pe partea superioară verzi-închis, lucioase, pe dos verzi-palid. Flori unisexuat-monoice (perigon pe tip 4, 4 stamine, ovar trilocular), mici, albe- verzui sau galbene-verzui, în fascicule. înflorește în apr.-mai. Fructe roșii, globuloase.

cimișir dex

Intrare: cimișir
cimișir