cimber definitie

4 definiții pentru cimber

cimbér sn vz cimbir1
CIMBÉR, cimbere, s. n. (Regional) Un fel de basma de borangic, de lînă sau de bumbac, purtată pe cap de femei; năframă, testemel. Nu toate muierile care au rămas văduve poartă cimbere negre. STANCU, D. 166. – Variantă: ciumbér (STANCU, D. 13) s. n.
CIMBÉR, cimbere, s. n. (Reg.) Năframă, basma. – Tc. çember « văl ».
cimbér n., pl. e (turc. čember, tulpan, basma, d. pers. čember, lucru învălătucit; bg. čumber, sîrb. čember, ngr. tzembéri, ĭașmac). Munt. Tulpan dirmea. – Și cimbel, cimbir și cĭumber. În Trans. címbir, gimbir și gĭumbir, tulpanu de borangic al mireselor și al femeilor măritate, peste care, cînd ĭese în lume, pun „cîrpa” (barișu). V. fachĭol.

cimber dex

Intrare: cimber
cimber