chitcăit definitie

10 definiții pentru chitcăit

chițcăít, ~ă a [At: CREANGĂ, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: ucr киткaти] (Reg; d. oameni) 1 Circumspect. 2 Ticăit.
CHITCĂÍT, -Ă, chitcăiți, -te, adj. (Reg.; despre oameni) Mocăit, ticăit. – Et. nec.
CHITCĂÍT, -Ă, chitcăiți, -te, adj. (Reg.; despre oameni) Mocăit, ticăit. – Et. nec.
CHITCĂÍT, -Ă, chitcăiți, -te, adj. (Regional) Mocăit, ticăit. Am văzut eu și destui bărbați mult mai ticăiți și mai chitcăiți decît cea mai biciznică femeie. CREANGĂ, P. 141.
CHIȚCĂÍT, chițcăituri, s. n. 1. Chițăit. 2. Fig. Țîrîit. Cîmpul încropit vibra de chițcăitul ascuțit, prelung, tremurător și metalic al cristeilor și greierilor din iarbă. VLAHUȚĂ, O. A. 102.
chitcăít (reg.) adj. m., pl. chitcăíți; f. chitcăítă, pl. chitcăíte
chitcăít adj. m., pl. chitcăíți; f. sg. chitcăítă, pl. chitcăíte
CHITCĂÍT adj. v. mocăit, mocoșit, moșmondit, ticăit.
chitcăít, chitcăítă adj. (reg.) 1. chitit, socotit, circumspect, minuțios. 2. sâcăitor, plictisitor; capricios, belaliu. 3. adormit, mocăit, ticăit.
chitcăit adj. v. MOCĂIT. MOCOȘIT. MOȘMONDIT. TICĂIT.

chitcăit dex

Intrare: chitcăit
chitcăit adjectiv