Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 711362:

chirpíci, (chiripici), s.n. – Lut amestecat cu paie și bălegar, pus în tipare de lemn și lăsat la soare să se usuce, în vederea confecționării unor cărămizi pentru construcție: „Dar lumea-i din chiripici, / Îi înghite pe cei mici” (Viman 1989: 349). – Din tc. kerpiç.

Chirpici dex online | sinonim

Chirpici definitie