chiromanție definitie

11 definiții pentru chiromanție

chiromanțíe sfs [At: COD. PEN. R. P. R. 619 / V: hiromantíe, hi~, hiromancíe, hiromandíe, ~ncíe / E: it chiromanzia] Procedeu prin care se poate ghici caracterul sau destinul cuiva pe baza interpretării liniilor din palmă.
CHIROMANȚÍE s. f. Procedeu prin care se poate ghici caracterul sau destinul cuiva pe baza interpretării liniilor din palmă. – Din it. chiromanzia, fr. chiromancie.
CHIROMANȚÍE s. f. Procedeu prin care se poate ghici caracterul sau destinul cuiva pe baza interpretării liniilor din palmă. – Din it. chiromanzia, fr. chiromancie.
CHIROMANȚÍE s. f. Îndeletnicirea chiromantului, pretinsă artă de a ghici viitorul cuiva după liniile palmei.
chiromanțíe s. f., art. chiromanțía, g.-d. chiromanțíi, art. chiromanțíei
chiromanțíe s. f., art. chiromanțía, g.-d. art. chiromanțíei
CHIROMANȚÍE s.f. Pretinsă putere de ghicire a viitorului cuiva după liniile palmei. [Gen. -iei. / < it. chiromanzia, cf. gr. cheir – mână, manteia – prevestire].
CHIROMANȚÍE s. f. pretinsă putere de ghicire a viitorului după liniile palmei. (< it. chiromanzia, fr. chiromancie)
CHIROMANȚÍE f. Practică superstițioasă care pretinde că poate determina caracterul și prezice viitorul unei persoane prin interpretarea liniilor din palmă. [Art. chiromanția; G.-D. chiromanției; Sil. -ți-e] /<it. chiromanzia
chiromanție f. pretinsă artă de a ghici viitorul prin inspecțiunea mâinilor. Țigăncile, până în ziua de astăzi, spun sorții, cercetând palma mânei stângi.
*chiromanțíe f. (vgr. heiromanteía). Arta de a înșela ghicind după liniile din palma cuĭva.

chiromanție dex

Intrare: chiromanție
chiromanție substantiv feminin