chipeș definitie

12 definiții pentru chipeș

chípeș, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 881 / V: ~píș / Pl: ~i, ~e / E: mg képes] 1 (Înv) Convenabil. 2 (Înv) Cumsecade. 3 (D. oameni) Arătos. 4 (D. față) Frumoasă.
CHÍPEȘ, -Ă, chipeși, -e, adj. Frumos, arătos, chipos. – Din magh. képes „capabil”.
CHÍPEȘ, -Ă, chipeși, -e, adj. Frumos, arătos, chipos. – Din magh. képes „capabil”.
CHÍPEȘ, -Ă, chipeși, -e, adj. (Despre oameni) Bine făcut, frumos, arătos. Era un om voinic, chipeș și zdravăn înarmat. GALACTION, O. I 287. Era un erculean de voinic, chipeș și legat, știi, colea, numai cum e bun de luptă. ISPIRESCU, U. 118. A fost un moșneag de țăran, care avea doisprezece feciori tot unul și unul, chipeși, înalți ca niște brazi, voinici de sfărîma piatra în mîini și vrednici nevoie mare. POPESCU, B. III 3. ◊ (Despre lucruri și animale) Albi fusese caii, brun stăpînul, blond vizitiul și chipeșă trăsura. ANGHEL, PR. 90. Casa lui Milescu... era printre cele mai chipeșe. D. ZAMFIRESCU, R. 201. Ian caută numai, cîtu-i [calul] de mîndru și de chipeș, de sireap și de iute. SBIERA, P. 61.
chípeș adj. m., pl. chípeși; f. chípeșă, art. chípeșa, pl. chípeșe
chípeș adj. m., pl. chípeși; f. sg. chípeșă, pl. chípeșe
CHÍPEȘ adj. v. frumos.
Chipeș ≠ hidos, urât, nearătos, slut, hâd
CHÍPEȘ ~ă (~i, ~e) pop. Care are aspect plăcut; chipos; arătos; prezentabil; aspectuos. /<ung. képes
chipeș a. cu chip frumos: falnic mândru, impunător.
chípeș, -ă adj. (ung. képes, figurat, alegoric, capabil). Cu chip frumos, prezentabil, arătos. V. chipos.
CHIPEȘ adj. arătos, frumos, (pop.) chipos, fălos, mîndru, ochios, (înv. și reg.) vederos, (reg.) marghiol, tîmbuș, (Transilv.) hireș, (prin vestul Transilv.) mușat, (Transilv.) nialcoș, (înv.) ghizdav, iscusit, (fam.) gigea, (arg.) mișto. (Un flăcău ~.)

chipeș dex

Intrare: chipeș
chipeș adjectiv