chilioară definitie

13 definiții pentru chilioară

chilioáră sf [At: DOSOFTEI, V. S. 246 / P: ~li-oa~ / Pl: ~re / E: chilie + -ioară] 1-2 Chiliuță (1-2).
CHILIOÁRĂ, chilioare, s. f. Diminutiv al lui chilie; chiliuță. [Pr.: -li-oa-] – Chilie + suf. -(i)oară.
CHILIOÁRĂ, chilioare, s. f. Diminutiv al lui chilie; chiliuță. [Pr.: -li-oa-] – Chilie + suf. -(i)oară.
CHILIOÁRĂ, chilioare, s. f. Diminutiv al lui chilie; chiliuță. Au trecut în chilioara din dosul cuptorului. SADOVEANU, M. C. 58. De ești om bun, aproape de chilioara mea; iară de ești om rău, departe de pe locurile aceste. CREANGĂ, P. 90. Ea mi-și făcea Mică chilioară, Pe mal de apșoară. TEODORESCU, P. P. 35. – Pronunțat: -li-oa-.
CHILIOÁRĂ, chilioare, s. f. Diminutiv al lui chilie.
chilioáră (-li-oa-) s. f., g.-d. art. chilioárei; pl. chilioáre
chilioáră s. f. (sil. -li-oa-), g.-d. art. chilioárei; pl. chilioáre
CHILIOÁRĂ s. (BIS.) chiliuță. (~ într-o mânăstire.)
CHILIOÁRĂ s. v. alveolă, celulă.
chilioară f. 1. chilie mică 2. gaură în fagul de miere.
chilioáră (oa dift.) f., pl. e. Chilie mică. Alveolă de fagure în care se reproduc albinele și trîntoriĭ. V. botcă.
CHILIOA s. (BIS.) chiliuță. (~ într-o mănăstire.)
chilioa s. v. ALVEOLĂ. CELULĂ.

chilioară dex

Intrare: chilioară
chilioară substantiv feminin
  • silabisire: -li-oa-