chibiț definitie

12 definiții pentru chibiț

chibíț sm [At: CHIRIȚESCU, Gr. / Pl: ~i / E: ger kiebitz] Persoană care asistă la un joc de cărți, la o partidă de șah, de table etc. fără să ia parte efectiv la joc (dar adesea sfătuind cum să joace pe unul dintre jucători) și care e considerată aducătoare de noroc.
CHIBÍȚ, chibiți, s. m. Persoană care asistă la un joc de cărți, la o partidă de șah, de table etc. fără a participa (dar adesea sfătuind cum să joace pe unul dintre jucători). [Acc. și: chíbiț] – Din germ. Kiebitz.
CHIBÍȚ, chibiți, s. m. Persoană care asistă la un joc de cărți, la o partidă de șah, de table etc. fără să ia parte efectiv la joc (dar adesea sfătuind cum să joace pe unul dintre jucători).[Acc. și: chíbiț] – Din germ. Kiebitz.
CHÍBIȚ, chibiți, s. m. Cel care asistă la jocul de cărți al altora, privind fără să joace el însuși. Își număra, ca un maniac ce este, cele cîteva sute de lei pe care are să le dea acuși-acuși... pentru ca să se vaiete apoi... la toți chibiții din spate. C. PETRESCU, S. 108. Un chibiț Ce-ți stă-n coastă la un joc de bacara. TOPÎRCEANU, M. 11.
CHÍBIȚ, chibiți, s. m. 1. Persoană care asistă la jocul de cărți al altora, fără să joace ea însăși. 2. (Ornit.) Nagâț. [Acc. și: chibíț] – Germ. Kiebitz.
!chibíț s. m., pl. chibíți
chibíț/chíbiț s. m., pl. chibíți/chíbiți
CHIBÍȚ/CHÍBIȚ s. m. cel care asistă la un joc de noroc. (< germ. Kiebitz)
chibíț (-ți), s. m. – Persoană care asistă la jocul de cărți fără să ia parte efectiv la joc. Germ. Kiebitz (DAR). Sec. XIX. – Der. chibița (var. chibiți), vb. (a privi jocul altora); chibițărie, s. f. (îndeletnicirea de chibiț).
CHIBÍȚ ~i m. Persoană care asistă, fără să joace, la o partidă de table, la jocul de cărți etc. [Acc. și chíbiț] /<germ. Kiebitz
chibíț m. (germ. kibitz, nagîț). Iron. Privitor la jocu altora, maĭ ales la cărțĭ. V. marghiloman.
chibiț, chibiți s. m. 1. persoană ipocrită. 2. hoț specializat în culegerea de informații utile bandei.

chibiț dex

Intrare: chibiț
chibiț