chestiona definitie

14 definiții pentru chestiona

chestiona vt [At: SAHIA, U.R.S.S., 129 / Pzi: ~néz / E: fr questionner] 1 A întreba (la un examen). 2 A supune unui interogatoriu.
CHESTIONÁ, chestionez, vb. I. Tranz. A pune cuiva întrebări în legătură cu o anumită problemă. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. questionner.
CHESTIONÁ, chestionez, vb. I. Tranz. A pune cuiva întrebări în legătură cu o anumită problemă. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. questionner.
CHESTIONÁ, chestionez, vb. I. Tranz. A pune întrebări cuiva (mai ales unui elev, la școală) pentru a-l face să spună ceea ce știe în legătură cu o anumită problemă. După ce au citit un volum, în momentul cînd îl predau, [copiii] sînt chestionați. SAHIA, U.R.S.S. 129. – Pronunțat: -ti-o-.
CHESTIONÁ, chestionez, vb. I. Tranz. A pune cuiva întrebări pentru a-l face să spună ceea ce știe în legătură cu o anumită problemă. [Pr.: -ti-o-] – Fr. questionner.
chestioná (a ~) (-ti-o-) vb., ind. prez. 3 chestioneáză
chestioná vb. (sil. -ti-o-), ind. prez. 1 sg. chestionéz, 3 sg. și pl. chestioneáză
CHESTIONÁ vb. 1. v. întreba. 2. v. asculta.
CHESTIONÁ vb. I. tr. A pune întrebări, a întreba. [Pron. -ti-o-. / < fr. questionner].
CHESTIONÁ vb. tr. a pune cuiva întrebări; a interoga. ◊ a examina. (< fr. questionner)
A CHESTIONÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A determina să răspundă (asupra unei probleme); a întreba; a interoga. 2) (martori, inculpați) A supune unui interogatoriu; a interoga. 3) rar (elevi sau studenți) A supune unui examen oral; a întreba; a asculta; a interoga; a examina. [Sil. -ti-o-] /<fr. questionner
chestionà v. a adresa sau a face chestiuni.
*chestionéz v. tr. (d. chestiune; fr. questionner). Pun cuĭva chestiunĭ, examinez, întreb.
CHESTIONA vb. 1. a interoga, a întreba, (pop.) a ispiti, (fig.) a descoase. (A ~ pe cineva despre ceva.) 2. a asculta, a examina, a interoga, a întreba, (înv.) a prociti. (~ un elev.)

chestiona dex

Intrare: chestiona
chestiona verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -ti-o-