cheson definitie

14 definiții pentru cheson

chesón sn [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 459 / Pl: ~oane / E: fr caisson] 1 (Mil) Căruță (cu două roți) având, pe dric, o cutie în care se transportă munițiile (artileriei). 2 (Ind) Cutie lungă (de scânduri sau de tablă, de fier) care se scufundă în fundul unei ape când se fac fundații (de beton). 3 (Aht) Despărțitură (ca o cutie) adâncită în tavanul unei clădiri. 4 Dulap pentru păstrarea efectelor pe bordul unei nave.
CHESÓN, chesoane, s. n. 1. Vehicul de artilerie, tras de cai, format dintr-o ladă de tablă închisă, împărțită în compartimente, folosit pentru transportul muniției. 2. Fiecare dintre despărțiturile cu pereți metalici care se fac la o navă, cu scopul de a evita pătrunderea masivă a apei în caz de avarie. ♦ Dulap pentru păstrarea efectelor pe bordul unei nave. 3. Construcție de beton, de oțel etc. de forma unei cutii, care servește la executarea fundațiilor sub apă sau în terenurile cu multă umiditate, precum și la repararea unei nave sub linia de plutire. – Din fr. caisson.
CHESÓN, chesoane, s. n. 1. Vehicul de artilerie, tras de cai, format dintr-o ladă de tablă închisă, împărțită în compartimente, destinat pentru transportul muniției. 2. Fiecare dintre despărțiturile cu pereți metalici care se fac la o navă, cu scopul de a evita pătrunderea masivă a apei în caz de avarie. ♦ Dulap pentru păstrarea efectelor pe bordul unei nave. 3. Construcție de beton, de oțel etc. de forma unei cutii, care servește la executarea fundațiilor sub apă sau în terenurile umede, precum și la repararea unei nave sub linia de plutire. – Din fr. caisson.
CHESÓN, chesoane, s. n. 1. Vehicul pentru transportul muniției, format din două părți legate între ele printr-un ochi de împerechere, pe fiecare parte fiind montată cîte o ladă de tablă închisă, prevăzută în interior cu compartimente. Caii... trăgeau în liniște chesoanele cu obuze. CAMILAR, N. I 430. Chesoanele și tunurile porneau huruind înăbușit. SADOVEANU, O. VI 19. Ce facem cu cele trei sute de chesoane cu muniții? CAMIL PETRESCU, Ț. II 459. 2. Fiecare dintre despărțiturile cu pereți metalici care se fac la o navă, cu scopul de a evita pătrunderea apei în întreg vasul în caz de avariere. 3. Construcție de forma unei cutii, care se introduce, sub apă și în care, după secarea interiorului, se fac lucrări de fundație (pentru stîlpii unui pod etc.).
CHESÓN, chesoane, s. n. 1. Vehicul pentru transportul muniției, format dintr-o ladă de tablă închisă, împărțită în compartimente. 2. Fiecare dintre despărțiturile cu pereți metalici care se fac la o navă, cu scopul de a evita pătrunderea masivă a apei în caz de avariere. ♦ Ladă pentru păstrarea proviziilor sau a efectelor pe bordul unei nave. 3. Construcție sub apă, de forma unei cutii, în care, după secarea interiorului, se fac lucrări de fundație. – Fr. caisson.
chesón s. n., pl. chesoáne
chesón s. n., pl. chesoáne
CHESÓN s.n. 1. Vehicul cu două roți, compartimentat, folosit pentru transportul muniției. 2. Fiecare dintre încăperile etanșe, create prin compartimentarea unei nave, pentru a împiedica în caz de avarie pătrunderea masivă a apei în tot vasul. ♦ Ladă pentru ținerea proviziilor și a ustensilelor pe bordul unui vas. 3. Construcție asemănătoare unei cutii cu ajutorul căreia se pot executa fundații sub apă. [Pl. -soane. / < fr. caisson].
CHESÓN s. n. 1. vehicul cu două roți, compartimentat, în trecut pentru transportul muniției (de artilerie). 2. fiecare dintre încăperile etanșe create prin compartimentarea unei nave, pentru a împiedica pătrunderea masivă a apei în tot vasul în caz de avarie. ◊ dulap pentru ținerea proviziilor și a ustensilelor pe bordul unei nave. 3. construcție de lemn, beton etc. (cutie) pentru lucrări subacvatice ori în terenuri cu multă umiditate. 4. piesă prefabricată din beton armat, având forma unei plăci cu nervuri de întărire, folosită ca element de rezistență la planșee și acoperișuri. 5. (arhit.) casetă (4). (< fr. caisson)
chesón (chesoáne), s. n.1. Copaie. – 2. Ladă. – 3. Vehicul de artilerie. Fr. caisson.
CHESÓN ~oáne n. 1) Construcție specială, în formă de cutie, folosită la executarea de fundații sub apă sau la repararea unor nave sub linia de plutire. ~ cu compartimente. 2) Trăsură de artilerie prevăzută cu compartimente în care se transportă munițiile. /<fr. caisson
cheson n. 1. căruță cu patru roate pentru transportul merindelor și munițiunilor armatei; 2. Arh. tavan decorat cu ciubuce (= fr. caisson).
*chesón n., pl. oane (fr. caisson, d. caisse, ladă. V. casă 2, casier). Ladă pe roate de transportat ghĭulele saŭ cartușe și care e dusă împreună cu tunu saŭ cu mitraliera. Despărțitură de tavan separată pin ornamente.
CHESON celulă de retenție (v.)

cheson dex

Intrare: cheson
cheson substantiv neutru