chembrică definitie

14 definiții pentru chembrică

chémbrică sf [At: FILIMON, C. II, 601 / V: chim~, ~ic / E: eg cambric, ger Cambric] Stofă de bumbac sau pânză vopsită și lustruită (cu care se îmbracă cosciugul).
chímbric sms vz chembrică
CHÉMBRICĂ, (2) chembrici, s. f. 1. Țesătură subțire de bumbac, vopsită într-o singură culoare și bine apretată. 2. Sortiment de chembrică (1). – Din engl. cambric.
CHÉMBRICĂ, chembrici, s. f. Țesătură subțire de bumbac, vopsită într-o singură culoare și bine apretată. – Din engl. cambric.
CHÉMBRICĂ s. f. (Învechit) Țesătură de bumbac, vopsită și lustruită. Pleoapa de brad uscat [a coșciugului] îmbrăcată în chembrică verde. DELAVRANCEA, S. 153. Chembrica roșie ce îmbrăca sicriul. VLAHUȚĂ, O. A. III 141.
CHÉMBRICĂ, chembrici, s. f. (Înv.) Numele unei țesături de bumbac vopsită și lustruită. – Engl. cambric.
chémbrică s. f., g.-d. art. chémbricii; (sorturi) pl. chémbrici
chémbrică s. f., g.-d. art. chémbricii; pl. chémbrici
CHÉMBRICĂ s.f. Pânză de celofibră sau de bumbac, cu fire extrem de fine și dese. [< engl. cambric].
CHÉMBRICĂ s. f. pânză de celofibră sau de bumbac, cu fire extrem de fine și dese. (< engl. cambric)
chembrícă s. f. – Țesătură de bumbac. Engl. cambric, germ. Cambric, de la numele orașului Cambrai (sec. XVIII), introdus prin comerț; cf. it. cambri, sau mai curînd rus. kembrik (Vasmer 549).
CHEMBRÍCĂ ~ci f. Țesătură subțire bine apretată, vopsită într-o singură culoare, având diferite întrebuințări (în legătorie, la confecționarea îmbrăcămintei de vară). /<engl. cambric
chembrică f. pânză de bumbac lustruită pentru căptușit. [Nemț. KAMBRIK (lit. pânză de Cambrai)].
chémbrică (sud) și chímbrică (est) f., pl. ĭ (rus. kémbrik, d. engl. cambric, adică „din Cambrai”, un oraș francez). Un fel de satin ordinar (cu care se căptușesc și se îmbracă secriile săracilor ș. a.). V. anglie.

chembrică dex

Intrare: chembrică
chembrică substantiv feminin