chefui definitie

12 definiții pentru chefui

chefuí [At: CARAGIALE, T. I, 232 / Pzi: ~ésc și (rar) chéfui, 3 chéfuie / E: chef + ui] 1 vi A petrece zgomotos (cu băutură, cu cântece și lăutari). 2 vr (Rar) A se ameți de băutură.
CHEFUÍ, chefuiesc, vb. IV. Intranz. A face un chef (1), a petrece zgomotos, cu băutură (și cu cântec); a benchetui. – Chef + suf. -ui.
CHEFUÍ, chefuiesc, vb. IV. Intranz. A face un chef (1), a petrece zgomotos, cu băutură (și cu cântec); a benchetui. – Chef + suf. -ui.
CHEFUÍ, chefuiesc, vb. IV. Intranz. A face chef, a petrece zgomotos cu băutură și cîntece. Cei med bătrîni chefuiau, iar fetele ajutau Floricăi să-și așeze zestrea în car. BUJOR, S. 35. (Zoe:) O să chefuiești cu poporul... (Cațavencu...: ) – Chefuiesc. CARAGIALE, O. I 176. ◊ Refl. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile, și se chefuiră și se bucurară, de o ținură minte cît trăiră. ISPIRESCU, L. 41. Cum se chefuia, îi venea și chef de lucru. CONTEMPORANUL, VII 142.
CHEFUÍ, chefuiesc, vb. IV. Intranz. A face chef, a petrece zgomotos cu băutură (și cu cântece). – Din chef.
chefuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chefuiésc, imperf. 3 sg. chefuiá; conj. prez. 3 să chefuiáscă
chefuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chefuiésc, imperf. 3 sg. chefuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. chefuiáscă
CHEFUÍ vb. a benchetui, a petrece, a prăznui, (înv. și pop.) a (se) ospăta, (Mold. și Bucov.) a mesi, (prin nordul Transilv. și prin Maram.) a mulătui. (Au ~ toată noaptea.)
A CHEFUÍ ~iésc intranz. A face un chef; a benchetui. /chef + suf. ~ui
chefuì v. 1. a face chef: poftiră pe Făt-Frumos la masă, ca să chefuiască și să petreacă ISP.; 2. a petrece mai ales cu băutură: șapte buți de vin scotea, mare chef că chefuia POP.
chefuĭésc v. intr. (d. chef). Fam. Fac chef, petrec. V. refl. Mă cam îmbăt. – Și a se chefălui (Mold.), a se chefeli (Olt.)
CHEFUI vb. a benchetui, a petrece, a prăznui, (înv. și pop.) a (se) ospăta, (Mold. și Bucov.) a mesi, (prin nordul Transilv. și prin Maram.) a mulătui. (Au ~ toată noaptea.)

chefui dex

Intrare: chefui
chefui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a