chec definitie

11 definiții pentru chec

chec1 sm [At: BUGNARIU, N" ap. DA / Pl: nct / E: nct] (Trs) Om mic, mizerabil.
chec2 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: eg cake] Prăjitură din aluat cu grăsime, stafide, rahat etc. și coaptă în forme.
CHEC, checuri, s. n. Prăjitură de origine englezească, preparată din aluat cu grăsime, stafide, rahat etc. și coaptă în tăvi speciale. – Din engl. cake.
CHEC, checuri, s. n. Sort de prăjitură de origine englezească, preparată din aluat cu grăsime, stafide, rahat etc. și coaptă în forme. – Din engl. cake.
chec s. n., pl. chécuri
chec s. n., pl. chécuri
CHEC s.n. Preparat dulce făcut din ouă, zahăr, lapte, grăsime și rahat. [Pl. -uri. / < engl. cake, cf. fr. cake].
CHEC s. n. sort de prăjitură englezească coaptă în forme, din aluat gros și dulce cu ingrediente (nuci, stafide, rahat etc.). (< engl., fr. cake)
CHEC ~uri n. Preparat culinar făcut din aluat, ouă, zahăr, lapte, stafide etc. și copt în forme speciale. /<engl. cake
chec s.n. (reg.) om mic și mizerabil; ticăit.
CHEC, checuri, s.n. Prăjitură realizată dintr-o compoziție obținută prin simpla amestecare a ingredientelor (făină, unt, ouă, zahăr, praf de copt), coaptă de obicei într-o formă dreptunghiulară; poate fi simplu sau cu adaos de cacao, fructe confiate, stafide sau rahat; engl. cake (= prăjitură).

chec dex

Intrare: chec
chec substantiv neutru