charismă definitie

6 definiții pentru charismă

CHARÍSMĂ, charisme, s. f. 1. Influență asupra mulțimii datorată prestigiului, farmecului personal etc. 2. Ansamblu de date spirituale deosebite, coborâte prin Duhul Sfânt asupra comunităților sau indivizilor. [Pr.: ca-] – Din fr. charisme.
charísmă [ch pron. c] s. f., g.-d. art. charísmei
charísmă s. f., g.-d. art. charísmei
carísmă s. f. Dar particular conferit oamenilor prin grația divină; har. (< fr. charisme, gr. kharisma)
CHARÍSMĂ s. f. v. carismă.
HARÍSMĂ (CHARÍSMĂ) (gr. harisma, lat. charismata „dar”) 1. Dar sau virtute împărtășită de Duhul Sfânt unor persoane, cum ar fi: darul înțelepciunii, al vindecării, al prorocirii, al tălmăcirii de limbi etc.; poate fi permanentă sau temporară. 2. Calitate care permite posesorului ei să-și exercite ascendentul sau autoritatea asupra unui grup (h. omului politic).

charismă dex

Intrare: charismă
charismă substantiv feminin