16 definiții pentru chĭorâș
chiorấș, ~ă [At: ALECSANDRI, P. I, 57 / V: ~ríș, ~ă, ~rúș, ~ă, ~rdíș, ~ă / Pl: ~i, ~e / E: chior + -iș] 1 av (Îe) A privi (sau a se uita) ~ A privi printre gene, închizând un ochi, spre a vedea mai bine. 2 av (Îae) A privi sașiu. 3 av (Îae) A se uita pe furiș, încruntat, cu dușmănie. 4 av A privi cu dispreț. 5 av A privi cu asprime. 6 av (Fig; îae) A privi dintr-o parte. 7 av (Fig; îae) A privi peste umăr. 8 av (Înv; îe) A da ~ la (sau în) ceva A ținti cu pușca. 9 av (Îe) A da ~ de cineva A găsi cu ușurință pe cineva. 10 av (Îe) A da ~ prin ceva A se repezi fără a lua seama peste ce calcă. 11 av (Îe) A da ~ unii peste alții A se ciocni unii de alții (din grabă, din neatenție etc.) 12 a Chior (2). 13 a Sașiu. 14 a (Fig) Încruntat. 15 a (Fig) Supărat. chiuralím av [At: ȘEZ. II, 186 / E: chior1] (Reg) Chiorâș. CHIORẤȘ, -Ă, chiorâși, -e,
adv.,
adj. (
Înv. și
pop.)
I. Adv. (În
expr.) A privi (sau a se uita) chiorâș =
a) a privi sașiu;
b) a se uita pe furiș, încruntat, cu dușmănie, cu dispreț. A da chiorâș prin ceva = a se repezi fără a ține seama peste ce calcă. (
Înv.) A da chiorâș la (sau în) ceva = a ținti.
II. Adj. 1. Sașiu.
2. Fig. Încruntat, supărat, îmbufnat. –
Chiorî +
suf. -âș.
CHIORẤȘ, -Ă, chiorâși, -e,
adv.,
adj. I. Adv. (În
expr.) A privi (sau a se uita) chiorâș =
a) a privi sașiu;
b) a se uita pe furiș, încruntat, cu dușmănie, cu dispreț. A da chiorâș prin ceva = a se repezi fără a lua seama peste ce calcă. (
Înv.) A da chiorâș la (sau în) ceva = a ținti.
II. Adj. 1. Sașiu.
2. Fig. încruntat, supărat, îmbufnat. –
Chior +
suf. -âș.
CHIORÎ́Ș1 adv. (Numai în
expr.)
A privi (sau
a se uita) chiorîș =a privi cruciș, chiondorîș;
fig. a se uita dintr-o parte, cu coada ochiului, peste umăr, pe furiș, cu dispreț sau cu dușmănie. Oamenii privindu-l chiorîș, grăbeau fuga și lucrul. CAMILAR, T. 201. S-a uitat o dată chiorîș, de i-a băgat în spaime pe toți. CARAGIALE, O. III 33. Stâpînu-tău, ca stăpînu-tău; ce ți-a face el, asta-i deosebit de bașca, zise împăratul, uitîndu-se chiorîș la dînșii. CREANGĂ, P. 266.
A da chiorîș prin ceva = a se repezi orbește, fără a lua seama peste ce calci. Și așa o fierbeam (= jucam) de tare, de nu ne ajungea casa; și dam chiorîș prin fasole, prin mazăre și bob. CREANGĂ, A. 98.
A da chiorîș peste (mai rar
de)
cineva = a găsi fără multă bătaie de cap. Cum? ai obraz să-mi spui mie că n-ai vrea să afli unde am ascuns pe cela... care-l căutați... cînd v-am îndreptat pe calea-ntoarsă?... -Bună ne-ai jucat-o, moș Corbu!-Mai bună!... că altmintrelea dați chiorîș de el, pe stînca șoimilor. ALECSANDRI, T. 242. (învechit)
A da chiorîș la (sau
în)
ceva = a ochi, a ținti (cu pușca). Tu dai chiorîș în fiară. ODOBESCU, S. III 97. (
Fig.) În pădurea de la Strungă Sînt de cei cu pușca lungă, Care dau chiorîș la pungă!... ALECSANDRI, P. A. 54.
CHIORÎ́Ș2, -Ă, chiorîși, -e,
adj. 1. Sașiu, încrucișat. Dragă mi-e lelea chiorîșă, Suflă-n foc, se uită-n ușă. POP.
2. Fig. Supărat, îmbufnat. [Nurorile] stau chiorîșe și la masă. SEVASTOS, la TDRG. – Variantă; (regional)
chiorúș, -ă (HODOȘ, P. P. 181)
adj. chiorấș1 (
înv.,
pop.)
adj. m.,
pl. chiorấși;
f. chiorấșă,
art. chiorấșa,
pl. chiorấșe
chiorâș adj. m., pl. chiorâși; f. sg. chiorâșă, pl. chiorâșe CHIORÂȘ adj., adv. 1. adj. v. sașiu. 2. adv. v. sașiu. 3. adj., adv. îmbufnat, încruntat, mohorât, posomorât. (Ce te uiți așa ~ la mine?) CHIORÂȘ adv.: A se uita (sau a privi) ~ a) a se uita cruciș; b) a se uita rău, cu dușmănie la cineva. A da ~ prin ceva a merge (grăbit) fără a observa unde calcă. /a chiorî + suf. ~âș chiorâș adv.
1. ca chiorii, orbește: dau chiorâș unul peste altul;
2. cruciș: se uită chiorâș.
chĭorî́ș adv. Ca chĭoriĭ, orbește (Rar). Chĭondorîș, ponciș, cu privirea pĭezișă și furioasă. – Și adj. Uĭtătură chĭorîșă. – În Olt. și
ghĭoldiș. CHIORÎȘ adj., adv. 1. adj. cruciș, încrucișat, pieziș, sașiu, strabic, (pop.) șpanchiu, zbanghiu, (reg.) bazaochi, ceacîr, ceur, chior, honchiu, ponciș, (prin Transilv.) chiomb. (Ochi ~; privire ~.) 2. adv. chiondorîș, cruciș, încrucișat, sașiu, strîmb, (pop.) pieziș, șpanchiu, (reg.) ponciș. (Privește, se uită ~.) 3. adj., adv. îmbufnat, încruntat, mohorît, posomorît. (Ce te uiți așa ~ la mine?) a se uita chiorâș / ponciș (la cineva)
expr. a avea / a simți o antipatie puternică (față de cineva).
Chĭorâș dex online | sinonim
Chĭorâș definitie