cetaș definitie

12 definiții pentru cetaș

cetáș sm [At: ȘEZ. V, 56 / Pl: ~i / E: ceată + -aș] (Pop) 1 Membru al unei cete. 2 Părtaș. 3 Căpetenie a unui grup de luptători. 4-5 Căpitan (de haiduci). 6-7 Conducător (al unui grup de jucători).
CETÁȘ, cetași, s. m. (Înv.) Membru al unei cete; ortac. ♦ Căpitan (de haiduci); conducător al unui grup de lucrători, de dansatori etc. – Ceată + suf. -aș.
CETÁȘ, cetași, s. m. (Înv.) Membru al unei cete; ortac. ♦ Căpitan (de haiduci); conducător al unui grup de lucrători, de dansatori etc. – Ceată + suf. -aș.
CETÁȘ, cetași, s. m. (Învechit) Membru al unei cete; soț, ortac. Adecă toată ceata în de sine Intru o adunare deosăbită Din cetașii săi, cercetînd bine, O persoană s-aleagă cinstită. BUDAI-DELEANU, Ț. 338. Cetași și văiași. PĂSCULESCU, L. P. 10. ♦ Căpitan (de haiduci); conducător (al unui grup de lucrători, de dansatori etc.) Căpitan Caracatuci, Cetaș mare de haiduci Se ducea, ducea, ducea, Nici capul nu-și întorcea. ALECSANDRI, P. P. 59.
CETÁȘ, cetași, s. m. (Înv.) Membru al unei cete; ortac. ♦ Căpitan (de haiduci); conducător (al unui grup de lucrători, de dansatori etc.). – Din ceată + suf. -aș.
cetáș (înv.) s. m., pl. cetáși
cetáș s. m., pl. cetáși
CETÁȘ ~i m. 1) Membru al unei cete. 2) Căpitan al unei cete de haiduci. /ceată + suf. ~aș
cetaș m. 1. cel ce face parte dintr’o ceată; 2. odinioară, căpitan de ceată: cetaș mare de haiduci.
cetáș m. (d. ceată saŭ ung. csatás, păzitor de vite noaptea). Care face parte dintr’o ceată de haĭducĭ orĭ de tîlharĭ. Căpitan de ceată. V. bandit.
cetáș, cetași, s.m. – (pop.) Membru al unei cete (de colindători). – Din ceată (< sl. četa „breaslă”) + suf. -aș (Scriban, DLRM, DEX, MDA).
cetáș, -i, s.m. – Membru al unei cete de colindători. – Din ceată (< sl. četa „breaslă”) + -aș.

cetaș dex

Intrare: cetaș
cetaș substantiv masculin