cerebromalacíe sf [At: DN3 / Pl: ~cÍi / E: fr cérébromalacie] (Med) Ramolisment cerebral.

CEREBROMALACÍE, cerebromalacii, s. f. (Med.) Ramolisment cerebral. – Din fr. cérébromalacie.

CEREBROMALACÍE, cerebromalacii, s. f. (Med.) Ramolisment cerebral. – Din fr. cérébromalacie.

cerebromalacíe s. f., g.-d. art. cerebromalacíei

CEREBROMALACÍE s.f. (Med.) Ramolisment cerebral. [Gen. -iei. / < fr. cérébromalacie].

CEREBROMALACÍE s. f. ramolisment cerebral. (< fr. céré-bromalacie)

CEREBRO- „creier, vase cerebrale”. ◊ L. cerebrum „creier” > fr. cérébro-, it. id., engl. id. > rom. cerebro-. □ ~angioscleroză (v. angio-, v. -scleroză), s. f., proces de sclerozare a vaselor cerebrale; ~fiziologie (v. fizio-, v. -logie1), s. f., fiziologie a creierului; ~id (v. -id), adj., care se aseamănă cu creierul; ~malacie (v. -malacie), s. f., ramolire a unei porțiuni din creier; ~patie (v. -patie), s. f., maladie a creierului; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie cerebrală; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., sclerozare a țesutului cerebral; ~tomie (v. -tomie), s. f., operație medicală de disecție a creierului; ~tonie (v. -tonie), s. f., componentă temperamentală, caracterizată prin tensiune nervoasă masivă, înclinare spre meditație etc.