cercușor definitie

9 definiții pentru cercușor

cercușór sn [At: ȘEZ. IV, 115/35 / Pl: ~oare / E: cerc + -ușor] 1-38 (Șhp) Cerculeț (1-38).
CERCUȘÓR, cercușoare, s. n. (Rar) Cerculeț (1). – Cerc + suf. -ușor.
CERCUȘÓR, cercușoare, s. n. Cerculeț (1). – Cerc + suf. -ușor.
CERCUȘÓR, cercușoare, s. n. Cerculeț. Gura gîrliciului îi prinsă pe un cercușor de lemn. ȘEZ. IV 115.
CERCUȘÓR, cercușoare, s. n. Cerculeț (1). – Din cerc + suf. -ușor.
cercușór (rar) s. n., pl. cercușoáre
cercușór s. n., pl. cercușoáre
CERCUȘÓR s. v. cerculeț.
CERCUȘOR s. cerculeț.

cercușor dex

Intrare: cercușor
cercușor substantiv neutru