cerșetorie definitie

16 definiții pentru cerșetorie

cerșetoríe sf [At: IORGA, L.R. 175 / V: ~șit~ / Pl: ~ii / E: cerșetor + -ie] 1 Îndeletnicire a cerșetorului. 2 Obicei de a cerși Cf milogire.
cerșitoríe sf vz cerșetorie
CERȘETORÍE, cerșetorii, s. f. Acțiunea de a cerși. [Var.: cerșitoríe s. f.] – Cerșetor + suf. -ie.
CERȘITORÍE s. f. v. cerșetorie.
CERȘETORÍE, cerșetorii, s. f. Acțiunea de a cerșetori și rezultatul ei; strângere de pomeni ca mijloc de existență; cerșetorit, cerșit. [Var.: cerșitoríe s. f.] – Cerșetor + suf. -ie.
CERȘITORÍE s. f. v. cerșetorie.
CERȘETORÍE s. f. v. cerșitorie.
CERȘITORÍE, cerșitorii, s. f. Acțiunea de a cerșitori și rezultatul ei; strîngere de pomeni ca mijloc de existență. (Atestat în forma cerșetorie) În loc să cîștigi un gologan, preferi... cerșetoria. SAHIA, N. 101. – Variantă: cerșetoríe s. f.
CERȘETORÍE, cerșetorii, s. f. Acțiunea de a cerșetori și rezultatul ei; strângere de pomeni ca mijloc de existență. [Var.: cerșitoríe s. f.] – Din cerșetor + suf. -ie.
CERȘITORÍE s. f. v. cerșetorie.
cerșetoríe s. f., art. cerșetoría, g.-d. art. cerșetoríei; pl. cerșetoríi, art. cerșetoríile
cerșetoríe s. f., art. cerșetoría, g.-d. art. cerșetoríei; pl. cerșetoríi, art. cerșetoríile
CERȘETORÍE s. v. cerșit.
cerșetorie f. starea josnică a cerșetorilor.
cerșitoríe f. Mendicitate, starea de cerșitor.
CERȘETORIE s. cerșeală, cerșit, milogeală, milogit, (rar) cerșetorit, (înv. și reg.) prosteală, (arg.) mangleală. (Umblă cu ~.)

cerșetorie dex

Intrare: cerșetorie
cerșetorie substantiv feminin
cerșitorie