cepșoare definitie

2 intrări

19 definiții pentru cepșoare

cepușoáră sf [At: SEVASTOS, N. 57/22 / V: ~piș~, ~pș~ / Pl: ~re / E: ceapă + -șoară] 1-6 (Șhp) Ceapă (1-3) (mică) Si: cepuță (1-6). 7 Ceapă-ciorească Vz ceapă (25). 8 Hașmă. 9 Aiul-șarpelui Vz ai.
CEPIȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.
CEPȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.
CEPUȘOÁRĂ, cepușoare, s. f. Diminutiv al lui ceapă (1). [Var.: cepișoáră, cepșoáră s. f.] – Ceapă + suf. -ușoară.
CEPIȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.
CEPȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.
CEPUȘOÁRĂ, cepușoare, s. f. Diminutiv al lui ceapă. [Var.: cepișoáră, cepșoáră s. f.] – Ceapă + suf. -ușoară.
CEPIȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.
CEPȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.
CEPUȘOÁRĂ, cepușoare, s. f. (Popular) Diminiatival lui ceapă. Aduc găina gătită cu verdeață, brad, maghiran... În Dobrogea, la gîtul găinii anină salbă de felii de cepușoară înșirate pe ață. SEVASTOS, N. 57. -Variante: cepișoáră, cepșoáră s. f.
CEPIȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.
CEPȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.
CEPUȘOÁRĂ, cepușoare, s. f. Diminutiv al lui ceapă. [Var.: cepișoáră, cepșoáră s. f.]
cepușoáră s. f., g.-d. art. cepușoárei; pl. cepușoáre
cepușoáră s. f., g.-d. art. cepușoárei; pl. cepușoáre
CEPȘOÁRE s. pl. v. ceapă-ciorească.
cepșoară f. ceapă măruntă.
cepușoáră f., pl. e. Est. Dim. d. ceapă. – În vest cepșoară.
cepșoare s. pl. v. CEAPĂ-CIOREASCĂ.

cepșoare dex

Intrare: cepușoară
cepușoară substantiv feminin
cepișoară
cepșoară
Intrare: cepșoare
cepșoară