Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru celărel

celărél sn [At: Lm / Pl: ~e / E: celar + -el] 1-20 Celar (1-10) (mic) Si: celăraș (1-10).
CELĂRÉL, celărele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui celar. – Celar + suf. -el.
CELĂRÉL, celărele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui celar. – Celar + suf. -el.
CELĂRÉL, celărele, s. n. (Popular) Diminutiv al lui celar. Acum du-te-n celărel, Să-mi aduci un cojocel, Și-mi scoate ăl buzdugan. TEODORESCU, P. P. 580.
CELĂRÉL, celărele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui celar.
celărél (pop.) s. n., pl. celăréle
celărél s. n., pl. celăréle

celărel definitie

celărel dex

Intrare: celărel
celărel substantiv neutru