cefalocordate definitie

5 definiții pentru cefalocordate

cefalocordát sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr céphalocordate] 1 (Zlg; lpl) Încrengătură de cordate inferioare, care reprezintă forma de trecere de la nevertebrate la vertebrate, cu scheletul format din coarda dorsală. 2 Animal din cefalocordate (1).
CEFALOCORDÁT, cefalocordate, s. n. (La pl.) Încrengătură de animale marine cu scheletul corpului format din coarda dorsală; (și la sg.) animal din această încrengătură. – Din fr. céphalocordate.
CEFALOCORDÁT, cefalocordate, s. n. (La pl.) încrengătură de animale marine cu scheletul corpului format din coarda dorsală; (și la sg.) animal din această încrengătură. – Din fr. céphalocordates.
CEFALOCORDÁTE s.f.pl. (Zool.) Încrengătură de cordate inferioare, care reprezintă forma de trecere de la nevertebrate la vertebrate; (la sg.) animal din această încrengătură. [< fr. céphalocordates].
CEFALOCORDÁTE s. n. pl. încrengătură de cordate inferioare marine, cu scheletul format din coarda dorsală, care reprezintă forma de trecere de la nevertebrate la vertebrate. (< fr. céphalocordates)

cefalocordate dex

Intrare: cefalocordat
cefalocordat substantiv feminin