cedent definitie

8 definiții pentru cedent

cedént sm [At: HAMANGIU, C. C. 275 / V: ~e / Pl: ~nți, ~e / E: lat cedens] (Jur) Creditor care, printr-un contract de cesiune, transmite altcuiva dreptul său de creanță.
CEDÉNT, cedenți, s. m. Creditor care transmite, printr-un contract de cesiune, dreptul său de creanță unei alte persoane. – Din lat. cedens, -ntis.
CEDÉNT, cedenți, s. m. Creditor care transmite, printr-un contract de cesiune, dreptul său de creanță unei alte persoane. – Din lat. cedens, -ntis.
cedént s. m., pl. cedénți
cedént s. m., pl. cedénți
CEDÉNT s.m. (Jur.) Creditor care, printr-un contract de cesiune, transmite altcuiva dreptul său de creanță. [< lat. cedens].
CEDÉNT s. m. creditor care, printr-un contract de cesiune, transmite altcuiva dreptul său de creanță. (< lat. cedens)
CEDÉNT ~ți m. Creditor care, printr-un contract de cesiune, transmite altuia dreptul său de creanță. /<lat. cedens

cedent dex

Intrare: cedent
cedent substantiv masculin