cecum definitie

2 intrări

22 definiții pentru cecum

cec3- vz ceco-
cec1 sn [At: ȘTEFĂNESCU, C. 43 / Pl: ~uri / E: eg check, fr chèque] Document (nominal sau) la purtător prin care posesorul unui cont (curent sau) de decontare (ori o altă persoană împuternicită) dispune plata unei sume de bani din disponibilul aflat în contul titularului.
cec2 sn [At: DN3 / V: ~um / Pl: ~uri / E: lat caecum] Primă parte a intestinului gros, de forma unei pungi, cuprinsă între intestinul subțire și colon.
cecum sn vz cec2
CEC2, cecuri, s. n. Prima parte a intestinului gros, de forma unei pungi, cuprinsă între intestinul subțire și colon. [Var.: cécum s. n.] – Din fr. caecum, lat. [intestinum] caecum.
CÉCUM s. n. v. cec2.
CEC2, cecuri, s. n. Prima parte a intestinului gros, de forma unei pungi, cuprinsă între intestinul subțire și colon. [Var.: cécum s. n.] – Din fr. caecum, lat. [intestinum] caecum.
CÉCUM s. n. v. cec2.
CEC2, cecuri, s. n. Prima parte a intestinului gros, cuprinsă între intestinul subțire și colon. – Variantă: cécum s. n.
CÉCUM s. n. v. cec2.
CEC2, cecuri, s. n. Prima parte a intestinului gros, cuprinsă între intestinul subțire și colon. [Var.: cécum s. n.] – Fr. caecum (lat. lit. [intestinum] caecum).
CÉCUM s. n. v. cec2.
cec s. n., pl. cécuri
cec (ordin de plată, parte a intestinului gros) s. n., pl. cécuri
cécum s. n., pl. cécumuri
CEC2 s.n. Prima parte a intestinului gros, cuprinsă între intestinul subțire și colon. [Pl. -curi, var. cecum s.n. / < fr., lat. caecum].
CÉCUM s.n. v. cec2.
CEC2 s. n. primul segment al intestinului gros, între intestinul subțire și colon.-var. cecum s. n. (< fr., lat. caecum)
CÉCUM s. n. elem. cec2.
CEC2 ~uri n. anat. Parte inițială a intestinului gros, situată între intestinul subțire și colon. /<fr. caecum
cecum n. Anat. partea intestinului gros ce vine după intestinul subțire.
*cécum n. Răŭ scris îld. caecum.

cecum dex

Intrare: cec (anat.)
cecum substantiv neutru
cec substantiv neutru
Intrare: cecum
cecum