cebare definitie

13 definiții pentru cebare

ceabáre sf vz cebare
cebáre sf [At: CIHAC II, 490 / V: ceab~, ~rie / Pl: n / E: mg csabair(e)] 1 Plantă ierboasă, cu flori, la început verzi, devenind, apoi, roșietice (Poterium sanguisorba). 2 Planta Sanguisorba minor. 3 Cătușă (Lycopus europaeus).
CEABÁRE s. f. v. cebare.
CEBÁRE, cebări, s. f. Plantă erbacee cu flori care la început sunt verzi, iar mai târziu roșietice (Sanguisorba minor). [Var.: ceabáre s. f.] – Cf. magh. csabaire.
CEABÁRE s. f. v. cebare.
CEBÁRE, cebări, s. f. Plantă erbacee cu flori care la început sunt verzi, iar mai târziu roșietice (Sanguisorba minor). [Var.: ceabáre s. f.] – Cf. magh. csabaire.
cebáre s. f., pl. cebări
CEBÁRE s. v. cătușă, sorbestrea.
cebáre (cebắri), s. f. – Plantă (Poterium sanguisorba). – Var. ciabare. Mag. csabair (Cihac, II, 490). Totuși, Bogrea, Dacor., IV, 894, indică posibilitatea de a fi vorba de o traducere artificială a numelui științific Poterium în lat. ciboria.
CEBÁRE cebări f. Plantă erbacee cu tulpină erectă, cu frunze penat-divizate și cu flori verzi-roșietice. /<ung. csábaire
cebare f. plantă aromatică ce se întrebuințează în unele locuri ca condiment (Poterium sanguisorba). [Ung CSABA IR].
cebáre f., pl. ărĭ (ung. csába-ir, id.). Trans. Rar. O buruĭană rozacee (poterium sanguisorba).
cebare s. v. CĂTUȘĂ. SORBESTREA.

cebare dex

Intrare: cebare
ceabare substantiv feminin
cebare substantiv feminin