Cazari m. pl. neam de Tătari, fundară în evul-mediu (pe lângă Marea-Caspică, Marea-Neagră, Niprul și Volga de mijloc) un imperiu care înflori mai ales în secolul IX și fu doborît de Moscoviți în secolul următor.

CAZAR b. munt., 1787 (RI I 21), n. etnic, < kazari, popor turanic din sec. IX.