causticiza vt [At: DN³ / P: ca-us~ / Pzi: ~zéz / E: caustic + -iza] 1 (Chm) A caustifica. 2 (Fig) A da un caracter ironic, incisiv.

causticizáre sf [At: DN³ / P: ca-us~ / Pl: ~zắri / E: causticiza] 1 (Chm) Caustificare. 2 Dare a unui caracter ironic, incisiv Si: (rar) causticizat¹ (2).

CAUSTICIZÁ, causticizez, vb. I. Tranz. (Chim.) A caustifica. [Pr.: ca-us-] – Caustic + suf. -iza.

CAUSTICIZÁRE, causticizări, s. f. Acțiunea de a causticiza; caustificare. [Pr.: ca-us-] – V. causticiza.

CAUSTICIZÁ, causticizez, vb. I. Tranz. (Chim.) A caustifica. [Pr.: ca-us-] – Caustic + suf. -iza.

CAUSTICIZÁRE, causticizări, s. f. Acțiunea de a causticiza; caustificare. [Pr.: ca-us-] – V. causticiza.

causticizá vb., ind. prez. 1 sg. causticizéz, 3 sg. și pl. causticizeáză

causticizáre s. f., g.-d. art. causticizării

CAUSTICIZÁ vb. I. tr. 1. (Chim.) A face caustic. 2. (Fig.) A da un caracter ironic, incisiv. [Pron. ca-us-. / după fr. caustifier].

CAUSTICIZÁRE s.f. Acțiunea de a causticiza. [< causticiza].

CAUSTICIZÁ vb. tr. 1. a caustifica. 2. (fig.) a da un caracter ironic, incisiv. (< caustic + -iza)