Definiția cu ID-ul 429154:
catrán s. m. –
1. Lichid vîscos de culoare închisă, gudron. –
2. Chin, grijă, amărăciune. –
Mr. cătrane,
megl. cătran.
Tc. katran (din
arab. alqitrān, de unde și
sp. alquitrán,
port. alcatrão,
fr. goudron),
cf. it. catrame,
ngr. ϰατράμι,
alb. katram (Șeineanu, II, 95; Lokotsch 1128; Ronzevalle 134; REW 4684a). În
Trans., prin intermediul
sb. katran sau al
mag. katrány, de aceeași proveniență.
Der. cătrăni,
vb. (a da cu catran; a supăra, a amărî;
refl., a se înfuria, a turba); cătrăneală,
s. f. (acțiunea de a (se) cătrăni; amărăciune); cătrănitură,
s. f. (cătrăneală); cătrănos,
adj. (plin de catran); cătrăniță,
s. f. (
Trans., chibrit). Dubletul
neol. gudron,
s. n., din
fr., a dat naștere
vb. gudrona. Edelspacher 16 se gîndește, desigur în mod greșit, că
mag. provine din
rom. Catran dex online | sinonim
Catran definitie