catină definitie

4 definiții pentru catină

catínă sf vz cătină
cătínă sf [At: (a. 1792) URICARIUL I, 351/3 / V: cat~, cătấnă, căténă, catín sm, ~ín sm / Pl: ~ne / E: lat catena] (Bot) 1 (Îc) ~-albă (sau ~-cenușie) Arbust spinos, cu frunze înguste, lanceolate, argintii cu flori ruginii și fructe galbene-portocalii (Hippophae rhamnoides). 2 (Îc) ~-de-garduri Arbust spinos, otrăvitor, cu ramuri lungi, subțiri și flexibile, cu flori purpurii, cu fructe boabe roșii alungite Si: (reg) licină, lițian, răchișoară, zaharică (Lycium vulgare). 3 (Îc) ~-mică (sau ~ roșie) Arbust spinos cu tulpină roșiatică, foarte ramificată, cu flori albe-trandafîrii, cu fructe sub formă de capsule galben-deschis, folosite la fabricarea berii sau în vopsitorie Si: (reg) tamariscă (Myrica sau Tamarix germanica). 4 (Îc) ~-roșie Arbust cu ramuri lungi, flexibile, de culoare roșu-închis, cu flori trandafirii (Tamarix gallica). 5 (Îae) Arbust spinos cu flori dispuse în spice scurte și groase (Tamarix Pallasii). 6 (Reg; îae) Pomușel (Bryum argenteum). 7 (Îae) Arbust spinos cu frunze mici, în formă de solzi, cu flori roz sau albe și cu fructe roșii, cultivat ca gard viu Si: (reg) tamariscă (Tamarix ramosissima). 8 (Reg) Planta Xanthium spinosum. 9 (Bot) Torțel (Cuscuta europaea).
cátină, V. cătină.
cắtină (est) și cătínă (vest) f., pl. ĭ (lat. caténa, lanț). Un mărăcine (cu frunze lanceolate, cu bace micĭ roșiĭ lungărețe) care se întrebuințează la facerea gardurilor viĭ (lýcium vulgare), numit și dracilă. Un frumos copăcel numit și cătină mică, cu florĭ albe roșiatice, ale căruĭ ramurĭ verzĭ pot înlocui hameĭu la fabricarea beriĭ și se pot întrebuința și’n văpsitorie ca să coloreze în negru (myricária [saŭ támarix] germanica). – În nord catină.

catină dex

Intrare: catină
catină