categorisi2 vt [At: DUMITRACHE, 426 / V: (înv) ~tig~, -gur- / Pzi: ~sésc / E: categorie2 + -isi] (Fam) 1 A face aprecieri nefavorabile despre cineva. 2 A învinui.

categorisi1 vt [At: DA ms / Pzi: ~sésc / E: categorie1 + -isi] 1 A ordona după categorii1 (3). 2 A pune lucrurile de același fel laolaltă.

catigorisí v vz categorisi2

CATEGORISÍ, categorisesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) 1. A așeza ceva după categorii (3). 2. Fig. A califica, a caracteriza pe cineva; p. ext. a vorbi de rău pe cineva. [Var.: (înv.) catigorisí vb. IV] – Din ngr. katigórisa (aor. lui katigorí).

CATIGORISÍ vb. IV v. categorisi.

CATEGORISÍ, categorisesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) 1. A așeza ceva după categorii (3). 2. Fig. A califica, a caracteriza pe cineva; p. ext. a vorbi de rău pe cineva. [Var.: (înv.) catigorisí vb. IV] – Din ngr. katigórisa (aor. lui katigorí).

CATIGORISÍ vb. IV v. categorisi.

CATEGORISÍ, categorisesc, vb. IV. Tranz. (Familiar) 1. (Cu privire la obiecte, mărfuri etc.) A așeza după categorii, a pune pe categorii. V. clasa, clasifica. 2. (Cu privire la persoane) A califica, a caracteriza; p. ext. s aprecia (în chip nefavorabil), a vorbi de rău. își măsura noii mușterii. – Scursura iarmaroacelor! – îi categorisi pentru sine. V. ROM. aprilie 1954, 132. Spune tot ce or ai... și categorisește-mă cum poftești. SADOVEANU, Z. C. 299. – Variantă: (învechit) catigorisí (CARAGIALE, S. N. 30, ALECSANDRI, T. 1265) vb. IV.

CATIGORISÍ vb. IV v. categorisi.

CATEGORISÍ, categorisesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) 1. A așeza ceva după categorii. 2. Fig. A califica, a caracteriza pe cineva; p. ext. a vorbi de rău pe cineva. [Var.: (înv.) catigorisí vb. IV] – Din categorie.

CATIGORISÍ vb. IV. v. categorisi.

categorisí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. categorisésc, imperf. 3 sg. categoriseá; conj. prez. 3 să categoriseáscă

categorisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. categorisésc; imperf. 3 sg. categoriseá; conj. prez. 3 sg. și pl. categoriseáscă

CATEGORISÍ vb. v. califica, face, numi.

A CATEGORISÍ ~ésc tranz. fam. 1) (mărfuri, produse, obiecte etc.) A repartiza pe categorii sau în clase; a clasa; a tria. 2) fig. (persoane) A aprecia într-o formă definitivă (incluzând într-o anumită categorie); a clasa; a cataloga. /<ngr. katigórisa

catigorisì v. a calomnia (învechit): nimeni n’ar avea dreptate să mă catigorisească AL. [Gr. mod.].

catigorisésc v. tr. (ngr. katigoró, aor. katigórisa). Vechĭ. Calomniez.

categorisi vb. v. CALIFICA. FACE. NUMI.