catalog definitie

19 definiții pentru catalog

catalóg sn [At: TDRG / A și: ~tál~ / Pl: ~oage, (rar) ~uri / E: ngr ϰατάλογος, fr catalogue, lat catalogus] 1 Listă, caiet, registru, sistem de fișe etc. care conține o înșirare metodică, după anumite criterii și cu anumite scopuri, de nume de ființe sau de obiecte, titluri de cărți etc. 2 (Pex) Broșură care prezintă o listă de mărfuri și prețul acestora. 3 (Înv) Tablă de materii. 4 (Ast; înv; îs) ~ ceresc Notare a coordonatelor ecuatoriale ale stelelor în coloane verticale.
CATALÓG, cataloage, s. n. Listă, caiet, registru, sistem de fișe etc. care conține o înșirare metodică, după anumite criterii și cu anumite scopuri, de nume de ființe sau de obiecte, titluri de cărți etc. – Din fr. catalogue, lat. catalogus.
CATALÓG, cataloage, s. n. Listă, caiet, registru, sistem de fișe etc. care conține o înșirare metodică, după anumite criterii și cu anumite scopuri, de nume de ființe sau de obiecte, titluri de cărți etc. – Din fr. catalogue, lat. catalogus.
CATALÓG, cataloage, s. n. Caiet de dimensiuni diferite, conținînd o înșirare metodică de nume de persoane sau de obiecte, de obicei de același fel. V. registru. Catalogul manuscriptelor romînești. ▭ De la 26 ianuarie 1841 pînă la sfîrșitul lui decembrie 1845 s-au ucis-după cataloagele visteriei – acești lupi. NEGRUZZI, S. I 282. ◊ (La școală servește la apel și la trecerea notelor elevilor) Băieții alergau... ca să nu scape cetirea catalogului. CONTEMPORANUL, III 615. Din lecția cea mai bine preparată m-am ales cu un zero la catalog. DELAVRANCEA, H. T. 54.
CATALÓG, cataloage, s. n. Caiet sau listă conținând o înșirare metodică de nume de ființe sau de obiecte. – Fr. catalogue (lat. lit. catalogus).
catalóg s. n., pl. cataloáge
catalóg s. n., pl. cataloáge
CATALÓG s. v. fișier.
CATALÓG s.n. Caiet, listă care conține o înșirare (metodică) de nume, de ființe sau de obiecte. [Pl. -oage, -oguri. / cf. fr. catalogue, it. catalogo < gr. katalogos – listă].
CATALÓG s. n. caiet, listă, registru care conține o înșirare metodică de nume de persoane, titluri de lucrări, obiecte etc. ◊ document școlar de evidență curentă a notelor și frecvenței elevilor. ◊ broșură de reclamă, listă (ilustrată) a mărfurilor, a obiectelor destinate vânzării. (< fr. catalogue, lat. catalogus)
catalóg (cataloáge), s. n. – Listă, caiet, registru care conține o înșirare. – Mr. catalog. Fr. catalogue; înainte (sec. XVII) din gr. ϰατάλογος – Der. cataloga, vb.
CATALÓG ~oáge n. 1) Fișier sau listă care conține o înșirare metodică de nume, obiecte sau ființe. ~-album. ~ de prețuri. 2) Registru special în care sunt înscriși elevii dintr-o clasă, cu rubrici pentru note. /<fr. catalogue, lat. catalogus
catalog n. 1. enumerațiune într’o ordine determinată, listă de obiecte clasate; 2. listă alfabetică a elevilor cu însemnăturile corespunzătoare.
*catalóg n., pl. oage (vgr. katálogos). V. dialog). Caĭet saŭ registru care conține o listă saŭ un șir de nume scrise: catalog de plante, de cărțĭ, de numele elevilor. A striga catalogu, a face apelu nominal, a chema pe fie-care elev pe nume ca să vezĭ dacă-s toțĭ prezențĭ. A striga un elev la catalog, a-ĭ pronunța numele ca să-ĭ constațĭ prezența.
CATALOG s. fișier. (A căutat în ~ cartea dorită.)
afíș-catalóg s. n. Afiș care ține și loc de catalog ◊ „Afișul-catalog editat de I.M. la expoziția revistei ARTA «Lemn – expresie și tehnologie».” I.B. 29 VIII 72 p. 2 (din afiș + catalog)
albúm-catalóg s. n. Catalog (al unei expoziții) realizat în condițiile grafice și la dimensiunile unui album ◊ „Reproducem câteva din crochiurile selectate de pictor pentru a ilustra albumul-catalog editat cu prilejul vernisajului expoziției.” R.lit. 10 IV 75 p. 24 (din album + catalog)
caiét-catalóg s. n. Catalog de expoziție, sub formă de caiet ◊ „Cu acest prilej, Casa Scriitorilor a editat un elegant caiet-catalog cuprinzând: un comentariu plastic, reproduceri de lucrări expuse, poezii inedite, șapte portrete de G.P.” Gaz. lit. 9 II 67 p. 2. ◊ „Această apariție ne rememorează «caietul-catalog» editat cândva de revista «Secolul 20».” R.lit. 11 I 73 p. 26 (din caiet + catalog)
catalóg-albúm s. n. Catalog de expoziție sub formă de album ◊ „Se găsește un catalog-album cu ilustrații în culori.” Sc. 16 XI 67 p. 4. ◊ „O lucrare somptuoasă, prilejuită de un eveniment – catalogul-album Brâncuși, semnat de P.O. – urmărită scrupulos de autor până la ieșirea de sub tipar.” I.B. 29 VIII 72 p. 2; v. și Luc. 18 II 67 p. 8, Sc. 16 XII 67 p. 4 (din catalog + album)

catalog dex

Intrare: catalog (pl. cataloage)
catalog pl. cataloage substantiv neutru
Intrare: catalog (pl. cataloguri)
catalog pl. cataloguri