cataliză definitie

2 intrări

24 definiții pentru cataliză

cataliza vt [At: MARCOVICI, CH. 144 / Pzi: ~zéz / E: fr catalyser] A produce o cataliză.
catalíză sf [At: DA / Pl: ~ze / E: fr catalyse] Mărire a vitezei unei reacții chimice, sub influența unor catalizatori (1).
CATALIZÁ, catalizez, vb. I. Tranz. A produce o cataliză. – Din fr. catalyser.
CATALÍZĂ, catalize, s. f. Acțiune prin care se grăbește sau se încetinește o reacție chimică, sub influența unor catalizatori. – Din fr. catalyse.
CATALIZÁ, catalizez, vb. I. Tranz. A produce o cataliză. – Din fr. catalyser.
CATALÍZĂ, catalize, s. f. Acțiune prin care se grăbește sau se încetinește o reacție chimică, sub influența unor catalizatori. – Din fr. catalyse.
CATALIZÁ, catalizez, vb. I. Tranz. A accelera sau a încetini o reacție chimică cu ajutorul unor catalizatori; a produce o cataliză.
CATALÍZĂ, catalize, s. f. Acțiunea prin care se grăbește sau se încetinește o reacție chimică, cu ajutorul unor catalizatori.
CATALIZÁ, catalizez, vb. I. Tranz. A produce o cataliză. – Fr. catalyser.
CATALÍZĂ, catalize, s. f. Acțiunea prin care se grăbește sau se încetinește o reacție chimică, sub influența unor catalizatori. – Fr. catalyse (<gr.).
catalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 catalizeáză
catalíză s. f., g.-d. art. catalízei; pl. catalíze
catalizá vb., ind. prez. 1 sg. catalizéz, 3 sg. și pl. catalizeáză
catalíză s. f., g.-d. art. catalízei; pl. catalíze
CATALIZĂ NEGATÍVĂ s. v. anticataliză.
CATALIZÁ vb. I. tr. A produce o cataliză. [< fr. catalyser].
CATALÍZĂ s.f. Acțiune produsă asupra unei reacții chimice de către un catalizator sau, în general, de către un agent fizic sau chimic. [< fr. catalyse, cf. gr. katalysis – desfacere].
CATALIZÁ vb. tr. 1. a produce o cataliză. 2. (fig.; despre un fenomen, o persoană) a provoca o reacție prin simpla prezență sau prin intervenția sa. (< fr. catalyser)
CATALÍZĂ s. f. accelerare sau întârziere a unei reacții chimice sub influența unor catalizatori. (< fr. catalyse)
A CATALIZÁ ~éz tranz. (reacții chimice) A supune unei catalize. /<fr. catalyser
CATALÍZĂ ~e f. Proces de modificare a vitezei reacțiilor chimice cu ajutorul unui catalizator. /<fr. catalyse
*catalíză f., pl. e (vgr. katá-lysis, disolvare. V. ana-liză). Fiz. Chim. Influență numaĭ pin simplu contact fără a-șĭ perde vre-o proprietate orĭ a fi influențat, grăbirea uneĭ reacțiunĭ pin simplu contact. V. catatiple.
CATALIZĂ NEGATI s. (CHIM.) anticataliză.
CATALIZĂ (< fr.; {s} gr. katalysis „descompunere”) s. f. Proces fizico-chimic prin care se modifică viteza unei reacții chimice în prezența unui catalizator. Termenul a fost introdus (1836) de J.J. Berzelius.** C. negativă = c. în care viteza de reacție este micșorată de catalizator. C. pozitivă = c. în care viteza de reacție este accelerată de catalizator. C. omogenă = c. în care reactanții și catalizatorul constituie un sistem omogen, format dintr-o singură fază. C. eterogenă = c. în care reactanții și catalizatorul se află în faze diferite.

cataliză dex

Intrare: cataliză
cataliză substantiv feminin
Intrare: cataliza
cataliza verb grupa I conjugarea a II-a