catagrafia definitie

2 intrări

22 definiții pentru catagrafia

catagrafia vt [At: DDRF / P: ~fi-a / Pzi: ~iéz / E: ngr ϰαтαγραφια] (Înv) 1 A înregistra. 2 A inventaria.
catagrafíe sf [At: (a. 1793) URICARIUL XVI, 328 / V: ~tara~ / A și: (înv) ~raf~ / Pl: ~ii / E: ngr ϰαтαγραφη] (Înv) 1 Inventar. 2 Recensământ. 3 (Imp) Impozit stabilit pe baza unui recensământ.
CATAGRAFIÁ, catagrafiez, vb. I. Tranz. (Înv.) A înregistra; a inventaria. [Pr.: -fi-a] – Din ngr. kataghráfo.
CATAGRAFÍE, catagrafii, s. f. (Înv.) 1. Inventar. 2. Recensământ. – Din ngr. kataghrafi.
CATAGRAFIÁ, catagrafiez, vb. I. Tranz. (Înv.) A înregistra; a inventaria. [Pr.: -fi-a] – Din ngr. kataghráfo.
CATAGRAFÍE, catagrafii, s. f. (Înv.) 1. Inventar. 2. Recensământ. – Din ngr. kataghrafí.
CATAGRAFIÁ, catagrafiez, vb. I. Tranz. (Învechit) A înregistra; a inventaria. Îi catagrafiau slujbașii: cum îi cheamă, ciți ani au, de unde sînt. PAS, L. X 145. – Pronunțat; -fi-a.
CATAGRAFÍE, catagrafii, s. f. (Învechit) 1. Inventar. Astfel, zi cu zi, i-a luat diamanticalele și sculele și argintăria, și le-a pus la păstrare acasă la Hagi Cănuță; pe urmă a-nceput să vînză și de pin lucrurile de preț ale casei, despre care... habar n-avusese să facă și el... o catagrafie. CARAGIALE, O. III 37. Să-mi facă mie Catagrafie, Parc-aș fi marfă de băcălie. ALECSANDRI, T. I 111. Întîi și întîi, pînă a nu se arunca în bolboacele etimologiei și a purismului, făcut-am de-amăruntul catagrafia bogăției sau a sărăciei limbii? RUSSO, O. 81. 2. Recensămînt. Toate faptele cîte se raportă la populațiune se constată prin două operațiuni administrative: catagrafiile sau recensimentele și rezumatele stării civile. IONESCU, D. 66.
CATAGRAFIÁ, catagrafiez, vb. I. Tranz. (Înv.) A înregistra; a inventaria. [Pr.: -fi-a] – Ngr. katagrafo.
CATAGRAFÍE, catagrafii, s. f. (Înv.) 1. Inventar. 2. Recensământ. – Ngr. katagrafí.
catagrafiá (a ~) (înv.) (-ta-gra-fi-a) vb., ind. prez. 3 catagrafiáză, 1 pl. catagrafiém (-fi-em); conj. prez. 3 să catagrafiéze; ger. catagrafiínd (-fi-ind)
catagrafíe (-ta-gra-) (înv.) s. f., art. catagrafía, g.-d. art. catagrafíei; pl. catagrafíi, art. catagrafíile
catagrafiá vb. (sil. -gra-fi-a), ind. prez. 1 sg. catagrafiéz, 3 sg. și pl. catagrafiáză, 1 pl. catagrafiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. catagrafiéze; ger. catagrafiínd (sil. -fi-ind)
catagrafíe s. f. (sil. -gra-) → grafie
CATAGRAFIÁ vb. v. inventaria, înregistra, recenza.
CATAGRAFÍE s. v. inventar, listă, recensământ.
CATAGRAFÍE s. f. tulburare a scrisului constând din repetarea cuvintelor sau a propozițiilor; înregistrarea în scris a unor variante care se repetă. (< cata- + -grafie2)
catagrafíe (catagrafíi), s. f.1. Inventar. – 2. Recensămînt. Ngr. ϰαταγραφń (Gáldi 159).
catagrafie f. 1. recensământ; 2. inventar. [Gr. mod.].
catagráfie f. (ngr. kata-grafí, inventar, acc. pe gra după alte cuv. ruseștĭ în -grafíe). Vechĭ. Azĭ pop. Statistică.
catagrafia vb. v. INVENTARIA. ÎNREGISTRA. RECENZA.
catagrafie s. v. INVENTAR. LISTĂ. RECENSĂMÎNT.

catagrafia dex

Intrare: catagrafia
catagrafia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -gra-fi-a
Intrare: catagrafie
catagrafie substantiv feminin
  • silabisire: -gra-