cartușieră definitie

14 definiții pentru cartușieră

cartușiéră sf [At: CAMILAR, N. I, 18 / P: ~și-e~ / Pl: ~re / E: fr cartouchiere] 1-2 Geantă sau cutie mică de metal sau de piele, prinsă la centură, în care se țin cartușele (1). 3 Brâu (de piele, de pânză) cu locașuri tubulare, în care se introduc cartușele (1) Si: (înv) patrontaș.
CARTUȘIÉRĂ, cartușiere, s. f. Geantă sau cutie mică de metal sau de piele, prinsă la centură, în care se țin cartușele (1); brâu (de piele, de pânză) cu locașuri tubulare, în care se introduc cartușele. [Pr.: -și-e-] – Din fr. cartouchière.
CARTUȘIÉRĂ, cartușiere, s. f. Geantă sau cutie mică de metal sau de piele, prinsă la centură, în care se țin cartușele (1); brâu (de piele, de pânză) cu locașuri tubulare, în care se introduc cartușele. [Pr.: -și-e-] – Din fr. cartouchière.
CARTUȘIÉRĂ, cartușiere, s. f. Cutie de piele, prinsă la centură, în care se țin cartușele. Păși cu băgare de seamă... printre saci de merinde și ranițe, printre puști și centuri cu cartușiere. CAMILAR, N. I 17. În corpul de gardă soldații stau drepți, încinși, cu baioneta și cartușiera, la marginea paturilor late. SADOVEANU, O. VI 283. Pronunțat: -și-e-.
CARTUȘIÉRĂ, cartușiere, s. f. Cutie mică de metal sau de piele, prinsă la centură, în care se țin cartușele; brâu (de piele, de pânză) cu locașuri tubulare, în care se introduc cartușele. [Pr.: -și-e-] – Fr. cartouchière.
cartușiéră (-și-e-) s. f., g.-d. art. cartușiérei; pl. cartușiére
cartușiéră s. f. (sil. -și-e-), g.-d. art. cartușiérei; pl. cartușiére
CARTUȘIÉRĂ s. (pop.) patrontaș, (înv. și reg.) palașcă, (reg.) lăduncă, patrontașcă, (înv.) geantă, sumcă.
CARTUȘIÉRĂ s.f. Cutie de piele, de pânză etc. care se prinde la centură și în care se țin cartușe. ♦ Bandă de piele sau de pânză pe care se poartă cartușele de vânătoare. [Pron. -și-e-. / < fr. cartouchière].
CARTUȘIÉRĂ s. f. cutie de piele etc. la centură, în care se țin cartușe. ◊ bandă de piele sau de pânză pe care se poartă cartușele de vânătoare. (< fr. cartouchière)
CARTUȘIÉRĂ ~e f. 1) Cutie mică din metal sau din piele pentru cartușe care se fixează de centură. 2) Centură având cuiburi în formă de tub, în care se pun cartușele. [G.-D. cartușierei] /<fr. cartouchiere
cartușieră f. patrontaș, săculeț sau cutie de cartușe.
*cartușiéră f., pl. e (fr. cartouchière). Mică geantă de ținut cartușe. V. zăgîrnă, lăduncă.
CARTUȘIE s. (pop.) patrontaș, (înv. și reg.) palașcă, (reg.) lăduncă, patrontașcă, (înv.) geantă, sumcă.

cartușieră dex

Intrare: cartușieră
cartușieră substantiv feminin
  • silabisire: -și-e-