cartuș definitie

21 definiții pentru cartuș

cartúș sn [At: I. CR. IV, 5 / V: (îvp) sf / Pl: ~e, (nob) ~uri / E: fr cartouche] 1 Tub metalic sau de carton prevăzut cu o capsă, cu material exploziv și cu proiectil sau cu alice, care servește ca muniție pentru armamentul portabil Si: patron. 2 Bucată cilindrică de exploziv prevăzută în găurile de mină pentru producerea exploziilor. 3 Piesă de hârtie care conține un exploziv. 4 Filtru de hârtie împăturită într-un anumit mod (folosită, mai ales, la carburatoare). 5 (Îs) ~ filtrant Dispozitiv pentru filtrarea aerului, care se atașează la o mască de gaze. 6 Ornament sculptat sau gravat (în formă de sul desfăcut parțial) pe care se scriu inscripții, monograme etc. 7 Text încadrat pe o pagină (pe care se află și texte neîncadrate). 8 Ornament care încadrează un text tipărit. 9 Cutie paralelipipedică de carton care conține un anumit număr de pachete de țigări.
cartúșă sf vz cartuș
CARTÚȘ, cartușe, s. n. 1. Tub metalic sau de carton1 prevăzut cu o capsă de amorsare, cu material exploziv și cu proiectil sau cu alice, care servește ca muniție pentru armamentul portativ; patron1. ♦ Bucată cilindrică de exploziv folosită la producerea exploziilor în găurile de mină. 2. Ornament sculptat sau gravat (în formă de sul desfăcut parțial) pe care se scriu inscripții, monograme etc. 3. Textul încadrat în chenar pe o pagină imprimată; ornament care încadrează un text tipărit. 4. Cutie paralelipipedică de carton1 care conține un anumit număr de pachete de țigări. – Din fr. cartouche.
CARTÚȘ, cartușe, s. n. 1. Tub metalic sau de carton prevăzut cu o capsă, cu material exploziv și cu proiectil sau cu alice, care servește ca muniție pentru armamentul portativ; patron1. ♦ Bucată cilindrică de exploziv folosită la producerea exploziilor în găurile de mină. 2. Ornament sculptat sau gravat (în formă de sul desfăcut parțial) pe care se scriu inscripții, monograme etc. 3. Textul încadrat pe o pagină (pe care se află și texte neîncadrate); ornament care încadrează un text tipărit. 4. Cutie paralelipipedică de carton care conține un anumit număr de pachete de țigări. – Din fr. cartouche.
CARTÚȘ, cartușe, s. n. 1. Tub de metal prevăzut cu o capsă, cu material exploziv de azvîrlire și cu proiectil, servind ca muniție pentru armamentul portativ; (la armele de vînătoare) tub de carton cu capsă, cu încărcătură de pulbere și alice. Nici un cartuș străin nu mai pătrunde. BOGZA, A. I. 584. Luai revolverul, îi așezai cartușe in toate cele șase țevi. VLAHUȚĂ, O. A. 150. ♦ Bucată cilindrică de exploziv care servește la producerea exploziilor în găurile de mină. 2. Ornament sculptat sau gravat, de obicei în formă de sul. în parte desfăcut, cu un spațiu liber la mijloc pentru inscripții, monograme etc.
CARTÚȘ, cartușe, s. n. 1. Tub metalic sau de carton prevăzut cu o capsă, cu material exploziv și cu proiectil sau cu alice, servind ca muniție pentru armamentul portativ. ♦ Bucată cilindrică de exploziv care servește la producerea exploziilor în găurile de mină. 2. Ornament sculptat sau gravat (în formă de sul desfăcut parțial) pe care se scriu inscripții, monograme etc. – Fr. cartouche.
cartúș s. n., pl. cartúșe
cartúș s. n., pl. cartúșe
CARTÚȘ s. glonț, (reg., mai ales în Transilv. și Ban.) patron, (înv.) fișic. (A mai tras un ~.)
CARTÚȘ s.n. 1. Tub metalic sau de carton care conține încărcătura de exploziv și proiectilul unei arme de foc. ♦ Piesă de hârtie care conține un exploziv. ♦ Filtru de hârtie împăturită într-un anumit mod (folosit mai ales la carburatoare). ◊ Cartuș filtrant = dispozitiv pentru filtrarea aerului, care se atașează la o mască de gaze. 2. Loc rezervat comentariului, titlului sau altor date dintr-un desen, o hartă, un tablou etc.; ornament care încadrează un text, un titlu, un cuvânt; textul încadrat. 3. Ambalaj care grupează mai multe pachete de țigări. [< fr. cartouche].
CARTÚȘ s. n. 1. tub metalic sau de carton care conține încărcătura de exploziv și proiectilul unei arme de foc. ◊ piesă de hârtie care conține un exploziv. ◊ filtru de hârtie împăturită într-un anumit mod (mai ales la carburatoare). ♦ ~ filtrant = dispozitiv pentru filtrarea aerului, care se atașează la o mască de gaze. 2. loc rezervat comentariului, titlului sau altor date dintr-un desen, o hartă, un tablou; motiv ornamental, chenar care încadrează un text, un titlu, un cuvânt; textul însuși. 3. ambalaj-tip cu mai multe pachete de țigări sau sticle de băutură. (< fr. cartouche)
cartúș (cartúșe), s. n. – Tub metalic cu material exploziv. Fr. cartouche. – Der. cartușieră, s. f.
CARTÚȘ1 ~e n. 1) Tub de metal sau de carton care conține încărcătura unei arme de foc portative. 2) Exploziv de diferite forme, folosit în exploatările miniere. 3) Ambalaj de carton care conține un anumit număr de pachete de țigări. 4): ~ filtrant dispozitiv pentru filtrarea aerului, care se anexează la o mască antigaz. /<fr. cartouche
CARTÚȘ2 ~e n. 1) Ornament sculptat, gravat sau desenat în formă de sul desfăcut parțial, având la mijloc diferite inscripții. 2) Text încadrat de pe o pagină. 3) Chenar care încadrează un text tipărit. /<fr. cartouche
cartúș s.n. (reg.) chipiu cu cozoroc, caschetă.
cartușă f. încărcătura unei arme de foc, închisă într’o țeavă de carton sau de metal (= fr. cartouche).
*cartúș n., pl. e (fr. cartouche, d. it. cartuccia, care vine d. carta, hîrtie). Încărcătura uneĭ puștĭ, unuĭ pistol, unuĭ revolver închisă într’un tub de carton orĭ de metal. – Vechĭ cartácĭ și cartécĭ, pl. ace, ece (sîrb. kartec, germ. kartätsche). V. patron 3.
CARTUȘ s. glonț, (reg., mai ales în Transilv. și Ban.) patron, (înv.) fișic. (A mai tras un ~.)
cartúș (cu țigări) s. n. Ambalaj de carton care conține zece pachete de țigări ◊ „Controlul efectuat s-a soldat cu descoperirea [...] a 1571 de cartușe cu țigări...R.l. 16 X 84 p. 6 (din fr. cartouche; DEX, DN3)
a merge la cartuș expr. (intl.înv. ) a fi condamnat la moarte.
cartuș, cartușe s. n. 1. (deț.) amestec de rugină și var înfășurat într-o cârpă uscată, care prin frecare cu o bucată de lemn pe mozaic se aprinde. 2. (glum.) virilitate, potență; spermă. 3. v. carton (2.)

cartuș dex

Intrare: cartuș
cartuș substantiv neutru