carpétă sf [At: DA / Pl: ~te / E: fr carpette] Covoraș.

CARPÉTĂ, carpete, s. f. Covoraș. – Din fr. carpette.

CARPÉTĂ, carpete, s. f. Covoraș. – Din fr. carpette.

CARPÉTĂ, carpete, s. f. Covoraș.

CARPÉTĂ, carpete, s. f. Covoraș. – Fr. carpette (< engl.).

carpétă s. f., g.-d. art. carpétei; pl. carpéte

carpétă s. f., pl. carpéte

CARPÉTĂ s. covoraș.

CARPÉTĂ s.f. Covoraș. [< fr. carpette].

CARPÉTĂ s. f. covoraș. (< fr. carpette)

CARPÉTĂ ~e f. Covor mic care se așterne pe podea. /<fr. carpette

*carpétă f., pl. e (fr. carpette, d. engl. carpet, id.). Covoraș de pus lîngă pat ș. a.

CARPETĂ s. covoraș.