carnaval definitie

12 definiții pentru carnaval

carnavál sn [At: ALECSANDRI, T. 307 / V: (îvr) ~nev~ / Pl: ~uri / E: fr carnaval] 1 Perioadă care precedă postul în unele țări, când au loc petreceri populare însoțite de deghizări, care alegorice, focuri de artificii etc. 2 Petrecere populară în perioada care precedă postul. 3 (Bot; reg) Crăciuniță (Bergenia crassifolia). 4 (Bot; reg) Crăciunele (Rhipsalis pachyptera).
CARNAVÁL, carnavaluri, s. n. Perioadă care precedă postul în unele țări, când au loc petreceri populare însoțite de deghizări, care alegorice, focuri de artificii etc. ♦ Petrecere populară din această perioadă – Din fr. carnaval.
CARNAVÁL, carnavaluri, s. n. Perioadă care precedă postul în unele țări, când au loc petreceri populare însoțite de deghizări, care alegorice, focuri de artificii etc. ♦ Petrecere populară din această perioadă – Din fr. carnaval (< it.).
CARNAVÁL, carnavaluri, s. n. Petrecere populară constînd din jocuri mimice, care alegorice, deghizări, focuri de artificii etc. La San Marco, înpiață, Dulce curge-n carnaval Ca un vis a noastră viață. CARAGIALE, O. VII 132. Îmi pare c-am trăit odată în Orient, și cînd, în vremea carnavalului, mă deghizez cu vreun caftan, cred a relua adevăratele mele veșminte. EMINESCU, N. 85. Baluri, ospețe, făclii, muzici, gondole, teatre, carnaval de cinci luni, iată Veneția. NEGRUZZI, S. III 406.
CARNAVÁL, carnavaluri, s. n. Petrecere populară (care are loc în perioada dintre crăciun și postul paștilor) însoțită de deghizări, care alegorice, focuri de artificii etc. – Fr. carnaval (< it.).
carnavál s. n., pl. carnaváluri
carnavál s. n., pl. carnaváluri
CARNAVÁL s.n. 1. (Bis.) Perioadă care precedă postul, în care au loc de obicei petreceri, jocuri etc.; câșlegi. 2. Petrecere populară cu jocuri mimice, deghizări, focuri de artificii etc. [Pl. -luri, -le. / < fr. carnaval, cf. it. carnavale < lat. carne levare – a priva de carne].
CARNAVÁL s. n. 1. perioadă care precedă postul, în unele țări, în care au loc petreceri, jocuri etc. 2. petrecere populară cu jocuri mimice, deghizări, focuri de artificii. (< fr. carnaval)
CARNAVÁL ~uri n. 1) (în unele țări) Perioadă care precedă postul când au loc petreceri populare cu deghizări și focuri de artificii. 2) Petrecere populară cu deghizări, dansuri, jocuri distractive etc. care are loc cu diferite ocazii. /<fr. carnaval, it. carnavale
carnaval n. 1. dulcele Crăciunului, timpul dinaintea postului mare; 2. serbările și petrecerile din acel timp.
*carnavál n., pl. urĭ saŭ și e (fr. carnaval, d. it. carnevale și carnovale, care la început însemna mijlocu postuluĭ, după care, la catolicĭ, nu se maĭ mînca carne. Poate carnevale să fie o metateză din carne leva, „carne rîdică”, ca rom. cîrneleagă, „carne leagă”). Cîșlegĭ. – În apusu Eŭropeĭ, carnavalu e o continuare a saturnaliilor și bacanaliilor.

carnaval dex

Intrare: carnaval (pl. carnavaluri)
carnaval pl. carnavaluri substantiv neutru
Intrare: carnaval (pl. carnavale)
carnaval pl. carnavale