19 definiții pentru carici
carica1 vt [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 108, 11/5 / Pzi: ~chéz / E: it caricare] 1 (Iuz) A caricaturiza. 2 A încărca o navă. caríci2 sm [At: PAMFILE, J. III / Pl: ~ / E: rrm kari] (Fam) Penis. caríci1 sm [At: ZANNE, P. IX, 583 / Pl: ~ / E: car1 + -ici] (Ent) Vierme nedefinit mai îndeaproape Cf carete (1). cărícă2 sf [At: COMAN, GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg) Grămadă de lucruri. cărícă1 sf [At: ANON. CAR. / V: car~, ~ígă (pl: ~igi, reg, ~iji), gărígă / Pl: ~íci / E: mg karika (garika)] (Reg) 1 Rotiță. 2 Rotița de care atârnă sforile ițelor. 3 Scripetele sucalei. 4 Rotița de la fus. 5 Roata olarului pe care se așază lutul. 6 (Lpl) Roțile concentrice detașabile de la plită Si: capace. 7 (Îf -igi) Fiecare dintre zalele unui lanț. căríci sm [At: BORZA, D. / Pl: nct / E: nct] (Bot; reg) Calcea câinelui (Caltha palustris). caricá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. carícă CARICÁ vb. I. tr. A încărca o navă. [< it.
caricare].
CARICÁ vb. tr. 1. a încărca o navă. 2. a exagera, a șarja. (< it.
caricare, lat.
carricare)
caríci (caríciuri), s. n. – Penis, membru viril.
Țig. kar (Vasiliu,
GS, VII, 108; Graur 134; Juilland 161). –
Der. puțin folosite,
cf. Juilland 161.
cărícă (căríci), s. f. – Rotiță.
Mag. karika (DAR). În
Trans. CARICA L., CARICA, fam. Caricaceae. Gen originar din America tropicală și subtropicală, cca 40 specii, arbuști sau arbori (pînă la 10 m înălțime). Tulpină moale, falsă, cu urme lăsate de frunzele căzute. Frunze mari, persistente, coriacee, lung-pețiolate, simple, lobate sau palmat-sectate, verzi-gălbui. La plantele femele frunzele sînt mai puțin lobate. Plantă dioică. Flori galbene, mărunte, cele femele în corimbi scurți, cu corola liberă sau concrescută la bază, cele mascule în panicule lung-pedunculate și corola concrescută în formă de pîl- nie sau tub. Fruct galben-roșiatic, se aseamănă la gust cu pepenele galben. Semințe mici, negre, acoperite de un arii mucilaginos. în condiții de seră se obțin numai în urma polenizării artificiale. Fructifică în al 3-lea sau al 4-lea an de la însămînțare. ace, brice și carice expr. (vulg.) lucruri diverse / de tot felul
carici, carice s. n. (obs.) penis
lame, brice și carice expr. de toate pentru toți, tot ce vrei și ce nu vrei.
Carici dex online | sinonim
Carici definitie
Intrare: Carica (gen de plante)
carica verb grupa I conjugarea I